BRADUL, DINCOLO DE FARMECUL CRĂCIUNULUI

Alegerile parlamentare au trecut fără incidente, acum atenția românilor este îndreptată spre sărbătorile creștine.

Au apărut brazii de Crăciun în piețele din Târgu-Mureș și orașele din județ. Pe platformele din piețe și supermarketuri sunt expuși sute de brazi din import. Deocamdată, cumpărătorii nu se prea grăbesc să-i cumpere, probabil se așteaptă oferta bogată cu brazi autohtoni, la prețuri mai mici. Silvicultorii recomandă cetățenilor să-și achiziționeze brazi crescuți în ghiveci, înrădăcinați, în ideea ca, după Crăciun, să fie plantați. Mărturisesc că am încercat de câteva ori să-i plantez, dar fără succes. După câteva săptămâni de stat în casă, la căldură, brazii respectivi s-au deshidratat și nu s-au prins. Așa că, m-am dus la pepiniera de la Câmpul Cetății și am cumpărat un brad argintiu, pe care l-am plantat în curte, în dreptul geamului, să-l împodobesc și să mă bucur de Praznicul Împărătesc al Nașterii Mântuitorului.

Farmecul Crăciunului este dat și de brad și de aceea oamenii se grăbesc să-l împodobească, spre bucuria copiilor, dar și a adulților. Dincolo de sărbătoare, oamenii cunosc puțin despre faptul că bradul, ca și alte conifere - molid sau pin - crește teribil de greu. Dacă oamenii ar cunoaște acest aspect, în mod sigur nu l-ar tăia și duce în case de Sfintele sărbători.

De reținut că, în România, în urmă cu 200 de ani, bradul reprezenta 10-15 la sută din suprafața de pădure. După această perioadă, s-a produs o diminuare drastică a suprafețelor, astfel că la ora actuală bradul reprezintă doar 5 la sută, circa 315.000 hectare, ocupând locul al doilea, după molid, în pădurile României.

Puieții de brad se obțin în pepiniere silvice, cu o tehnologie migăloasă, sub îngrijirea competentă a silvicultorilor. La noi în județ, fiecare ocol silvic din zona montană are o pepinieră, unde, an de an, se obțin milioane de puieți de rășinoase. Lucrările încep prin recoltarea conurilor de brad, înainte de desfacerea solzilor, în perioada 20-25 septembrie, de la brazii de pe pantele însorite. După separarea semințelor de pe solzi, se face dezariparea prin vânturare manuală, pentru evitarea pungilor de rășină. Semănatul semințelor se face toamna, în lunile septembrie - octombrie, sau primăvara, în martie - aprilie. Înainte de încorporarea în sol, semințele se pregătesc prin înmuierea în apă, timp de 18 ore. Semănatul se face în rigole, la distanța de 20 cm, la adâncimea de 2-3 cm, apoi se acoperă cu un strat de humus de fag, de molid și nisip. Norma de sămânță este de 350-400 semințe (20 grame la metru liniar). Fiind o specie cu procent redus de germinație a semințelor, procentul de răsărire este destul de scăzut. Creșterea este foarte lentă, după primul an de vegetație plăntuța are o înălțime de 30 mm și abia după al treilea an ajunge la 25 cm înălțime. Puietul devine apt de plantare după 6 ani, timp în care se fac în școală nenumărate lucrări de întreținere. La 12 ani, planta ajunge la 1,8-2 metri, fix când brazii sunt apți de comercializat ca pomi de Crăciun. O muncă titanică pentru o bucurie care ține trei-patru săptămâni. Totuși, pentru a nu renunța la tradiții și la fericirea de a ne bucura de pomul de Crăciun, fiecare dintre noi, indiferent că locuim la casă sau la bloc, ne putem asigura pomul de Crăciun, respectând tehnologia amintită, și producerea în familie a bradului. Satisfacțiile sunt mult mai mari prin faptul că este “copilul” nostru, crescut de noi.

 

Lasă un comentariu