COVID-19 - BOALA AFECTEAZĂ CREIERUL ȘI MINTEA

Noi cercetări sugerează că persoanele diagnosticate cu COVID-19 prezintă un risc semnificativ de a dezvolta o tulburare de anxietate sau de dispoziție emoțională, după recuperare * Persoanele cu COVID-19 sunt mai predispuse la depresie, anxietate și demență * Aproape 20 la sută dintre pacienții cu COVID-19 au dezvoltat o problemă de sănătate mintală, în termen de 3 luni de la diagnosticare, potrivit unui nou studiu * Medicii afirmă că boala COVID-19 este legată de probleme de sănătate mintală * Recuperarea poate dura săptămâni, uneori luni * Oamenii de știință studiază, încă, modul în care noul coronavirus afectează creierul și sistemul nervos central, considerând că infecția ar putea inhiba fluxul de sânge și oxigen către creier și, în unele cazuri, poate declanșa inflamația creierului (encefalita).

Un nou studiu efectuat în Marea Britanie a constatat că persoanele care au suferit de COVID-19 prezintă riscuri semnificative de a dezvolta o tulburare psihiatrică după recuperare. Conform unui raport publicat în The Lancet, pe 9 noiembrie, 18% dintre pacienții cu COVID-19 au avut probleme de sănătate mintală - depresia, anxietatea sau demența - în termen de 3 luni de la diagnostic. Riscul lor a fost dublu în comparație cu persoanele care nu suferiseră de COVID-19.

Un sondaj recent, din Ecuador, a arătat, de asemenea, că persoanele diagnosticate cu COVID-19 prezintă de obicei anxietate, insomnie, depresie și tulburări de stres post-traumatic.

Deși cercetătorii se străduiesc, în prezent, să înțeleagă exact modul în care noul coronavirus afectează nu doar mintea, ci și funcția creierului, această nouă cercetare ajută la stabilirea în continuare a legăturii dintre COVID-19 și sănătatea mintală.

“COVID-19 poate crea probleme psihologice atât din cauza stresului pandemic, cât și a efectelor fizice ale bolii”, spune dr. Brittany LeMonda, neuropsiholog senior la Spitalul Lenox Hill din New York City.

Aproape 6% dintre adulții diagnosticați cu COVID-19 au dezvoltat o tulburare psihiatrică după trei luni de la diagnosticarea bolii, comparative cu doar 3,4% dintre pacienții care nu aveau

COVID-19. Cu alte cuvinte, cei care au suferit de COVID-19 au prezentat un risc de două ori mai mare de a dezvolta o tulburare de dispoziție sau anxietate, de care nu sufereau anterior.

Adulții mai în vârstă, cu COVID-19, au avut, de asemenea, un risc de două până la trei ori mai mare pentru apariția demenței.

Cercetătorii au descoperit că prezența unei tulburări psihiatrice, cu un an înainte de testul pozitiv pentru COVID-19, a crescut cu 65% riscul de îmbolnăvire cu COVID-19.

* Cum afectează noul coronavirus mintea

Însăși diagnosticarea cu o boală nouă, care pune viața în pericol, poate declanșa stres și anxietate.

“Având în vedere noutatea, gravitatea și amploarea acestei pandemii, se creează o situație de teamă și confuzie în rândul populației, privind modul de gestionare a amenințării la adresa sănătății, a stilului de viață și a schimbărilor societale”, spune dr. Jessica Stern, psiholog și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health.

Cei care au un test pozitiv sunt obligați să se izoleze, ceea ce poate contribui la anxietate și depresie. Or, nu toți pacienții se pot baza pe sprijin și încredere din partea celor apropiați, experimentând, pe lângă temerile aferente, un profund sentiment de singurătate.

“În cazul COVID-19, majoritatea pacienților știu că trebuie să evite transmiterea bolii, prin urmare, nu beneficiază de confort și sprijin”, spune dr. Gail Saltz, profesor de psihiatrie la Spitalul Presbiterian din New York, Weill-Cornell.

Combaterea bolii în sine poate fi, de asemenea, obositoare și solicitantă pentru cei care dezvoltă simptome moderate până la severe.

“Diagnosticul și tratamentul COVID-19 sunt mai traumatice decât în alte afecțiuni medicale, din cauza gravității potențiale, a noutății bolii și incertitudinii asociate în tratamentul acesteia și izolarea implicată”, precizează Stern.

Mulți pacienți cu COVID-19, numiți acum “transportatori la distanță lungă”, suportă simptome care pot dura luni întregi și care interferează cu viața lor de zi cu zi.

“Este posibil ca vindecarea completă de COVID-19 să dureze câteva luni până la recuperare, ceea ce poate duce la o serie de inconveniente: dificultăți de întoarcere la muncă, dificultăți de îngrijire a copiilor sau de reluare a rutinei zilnice”, avertizează cercetătorii.

* Cum afectează noul coronavirus creierul

Oamenii de știință știu acum, cu precizie, că boala COVID-19 nu este doar una respiratorie, ci o boală care poate afecta multe organe vitale, inclusiv creierul. Numeroase cercetări arată că pacienții cu COVID-19 prezintă frecvent complicații neurologice, precum confuzie, amețeli, delir și alte tulburări cognitive.

“Dacă virusul are un impact direct asupra sistemului nervos central, acest lucru poate duce la boli neurologice și psihiatrice semnificative, iar un sistem respirator afectat reduce aportul de oxigen către creier”, afirmă LeMonda.

Stern adaugă că există o corelație puternică între funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar și sănătatea mintală, deoarece COVID-19 poate perturba ritmul circadian al unei persoane, ceea ce îi poate afecta somnul, ducând la depresie, anxietate sau alte modificări cognitive.

* Și alte virusuri au un impact asupra sănătății mintale

Se știe că și alte infecții virale afectează mintea și creierul: un studiu din iulie a sugerat că atât sindromul respirator acut sever (SARS), cât și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) - alte două coronavirusuri care pun viața în pericol - pot provoca delir, anxietate, depresie, manie, insomnie și probleme de memorie.

“Orice virus care atacă sistemul nervos central duce la hipoxie (aport insuficient de oxigen în organism) sau afectează funcționarea fizică și sănătatea mintală”, a spus LeMonda.

Descoperirile cercetătorilor sugerează că persoanele cu tulburări psihiatrice preexistente pot fi mai predispuse la dezvoltarea COVID-19.

“Anxietatea crescută crește nivelul de cortizol (hormonul stresului) care are efecte asupra sănătății, inclusiv scăderea imunității”, explică Saltz. Cu alte cuvinte, anxietatea și depresia cresc riscul îmbolnăvirii de COVID-19.

Dacă contractați COVID-19, este esențial să ascultați sfatul medicului și să acordați prioritate sănătății fizice: urmați un regim alimentar sănătos, respectați un program de somn consistent și rămâneți activ fizic, atunci când este posibil.

“O mai bună înțelegere a procesului de recuperare poate diminua anxietatea și poate duce la îmbunătățirea sănătății mintale”, conchid cercetătorii.

(sursa - https://www.healthline.com/health-news/)

Lasă un comentariu