Anul acesta, Congresul Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) a ajuns la cea de a 46-a ediție, fiind derulat în spațiul virtual, dar nu a făcut rabat de la nivelul înalt științific al prezentărilor.
Programat de la începutul anului, în mai, congresul a fost amânat în contextul pandemiei, astfel încât, la mijlocul lunii trecute, au avut loc, în spațiul virtual, 124 de conferințe, 36 de comunicări orale și e-postere, 19 simpozioane satelit, toate acestea fiind susținute de 130 de lectori din 17 țări de pe patru continente și audiate de peste 1.200 de participanți.
În prima zi a manifestării, prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a prezentat insuficiența circulatorie la pacienții COVID-19. Medicii din secțiile de ATI se întâlnesc cel mai des cu un anumit fenotip de boală provocată de COVID-19: pacienții sunt simptomatici, cu hipoxemie moderat-severă (însemnând o concentrație insuficientă a oxigenului în sânge, respectiv la nivelul țesuturilor), tahimneici (polimneici) - cu un ritm crescut al actului respirator, normal fiind de 16-18 respirații pe minut, cu infiltrate pulmonare minore bilaterale. De obicei, acești pacienți nu au nevoie, de la început, de terapie intensivă, dar o mare parte dintre ei evoluează către sindromul de detresă respiratorie acută (insuficiență respiratorie) și ajung, astfel, să fie intubați, cu un risc de deces de 50%. Proporția pacienților cu “șoc”, admiși în terapie intensivă este respectată și în cazul celor cu COVID-19, păstrându-se la aproximativ 33% din totalul pacienților.
La pacienții cu COVID-19, se întâlnesc toate tipurile de șoc, de la șocul distributiv la cel cardiogen obstructuiv sau chiar hipovolemic (insuficiența circulatorie acută consecutivă unei diminuări rapide a volumului sangvin circulant). De aceea este importantă monitorizarea hemodinamică a acestor pacienți, pentru ghidarea terapiei adecvate. Într-un studiu prezentat, șocul a fost cauza de deces la 7% dintre pacienți. Șocul este definit drept o formă de insuficiență circulatorie acută generalizată, amenințătoare de viață, asociată cu o utilizare inadecvată a oxigenului la nivel celular și dezechilibru între aportul și consumul de oxigen la nivelul țesuturilor.
De la noi, din Târgu-Mureș, șeful Clinicii ATI din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență, prof. univ. dr. Sanda Maria Copotoiu, personalitate de înaltă ținută profesională, a vorbit despre disfagia (dificultatea de înghițire) a bolnavului critic, des întâlnită la pacienții din terapia intensivă, dar, uneori, subraportată sau trecută cu vederea.
Disfagia este o afecțiune orfană a pacienților grav bolnavi, incidența ei variind între 11% și 93%, în funcție de studiile realizate. Riscul de disfagie se dublează la 12 ore de intubație endotraheală - explică prof. dr. Sanda Maria Copotoiu - aceasta fiind asociată cu leziunile laringiene și cu ventilație mecanică prelungită. De multe ori, pacienții cu disfagie necesită montarea unei gastrotome percutante (hrana fluidă se introduce prin acest orificiu la nivelul stomacului), dar… dar, dacă se ajunge în acest punct, înseamnă, deja, că prognosticul pacientului este rezervat. Distinsa profesoară de la Universitatea de Medicină din orașul nostru a subliniat faptul că pacienții cu disfagie trebuie abordați multidisciplinar, făcând referire și la medicii otorinolaringologi (ORL), specialiști în acest domeniu de foniatrie, care se ocupă cu diagnosticul și tratarea tulburărilor de comunicare și deglutiție.
Se cuvine a releva, în finalul acestei scurte prezentări, faptul că, deși s-a desfășurat în condiții “atipice”, impuse de situația pandemică, programul științific al acestei ediții s-a concentrat pe cele mai recente progrese și controverse în cercetare și în îngrijirea pacienților, dar și pe siguranța actului medical, cu experiențe proprii și soluții, contribuția școlii medicale târgumureșene, reprezentată de prof. dr. Sanda Maria Copotoiu (foto), fiind una substanțială.
Manifestarea aduce, totodată, în conștiința publică, rolul și importanța specialității ATI, un domeniu medical complex și extrem de solicitant, numit, pe bună dreptate, “inima spitalului”, greu încercată în acest context unic, grav și complicat, și care necesită nu doar cunoștințe solide, ci și unitate, solidaritate umană, respect, empatie și simț al datoriei.
“În lupta cu pandemia - arată prof. dr. Șerban Bubenek, președintele SRATI - alături de colegii noștri, cei 1.000 de medici infecționiști / epidemiologi / pneumologi, specialitatea ATI contribuie cu cel mai important contingent de profesioniști (1.230 de medici cu specialitatea ATI, peste 400 de medici rezidenți ATI, 4.600 de asistente ATI, 2.000 de infirmiere ATI) dedicat îngrijirii pacienților critici cu boală COVID-19 sau alte patologii (…). Suntem onorați să ne servim țara și pe cetățenii acesteia (…), iar atunci când va fi bine din nou, vom ști că ne-am făcut datoria”.
