• “Până azi ați fost băieții de acasă… De astăzi, când depuneți jurământ cu pământul și granițele noastre, începeți să fiți ceva mai mult… Începe pentru voi o răspundere pe care de azi încolo o veți cunoaște mai bine. Țineți în mâini Drapelul românesc al poporului din care ieșiți… Luminați-vă bine, iubiților, și vioi întotdeauna nu veți ști ce-i frica și codirea. Vă veți aduce aminte că-n sufletul vostru sunt oștenii Bătrânului MIRCEA, ai lui Ștefan cel Mare și ai Viteazului Mihai. Ei aveau numai petice din steagul de azi și voi aveți steagul întreg. Bună voie, fraților, călcați drept și uitați-vă drept în fața lumii întregi” (Cuvânt adresat de către Tudor Arghezi la depunerea jurământului militar, în “Apărarea patriei”, nr. 56, 1965).
Tudor Arghezi (1880-1967), scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairinismului.
***
•”Ura este o mare forță omenească. IUBIREA e mai slabă, dar ea rămâne peste veacuri. Căci roadele iubirii se adună, pe când după ură nu rămâne decât cenușă și moloz. În istorie, se vede iubirea reparând ceea ce strică ura. E adevărat că ura e mai puternică. Dar nici o ură, oricât de mare, nu poate să creeze nici cea mai modestă floare. Iubirea, când trece în natură, creează toate florile, toate cristalele și cântă prin viersul tuturor privighetorilor. Din iubire nu poate rezulta decât iubire, pe când din ură nu poate rezulta decât ură. Ura e un taifun. Iubirea e o briză binefăcătoare”.
Vasile Băncilă (1897- 1979), profesor, filosof
***
• Este foarte important într-o lume secularizată și secularizantă să nu ne pierdem în mentalitatea secularizantă reducând misiunea noastră la o tehnică de imitație a efemerului. Dificultatea misiunii creștine stă tocmai în faptul că trebuie să reflecte în timp eternul. Și arhitectura bisericească și arta bisericească în general și arta comunicării trebuie să reflecte eternul prezent în timp, și arta comunicării trebuie să reflecte eternul prezent în timp, valori veșnice. De aceea Ortodoxia, în general, a fost remarcată ca fiind Biserica valorilor eterne exprimate în perioadele trecătoare și care nu a devenit niciodată, cum spunea un teolog occidental, sclava modernismelor efemere. Deci, prima tentație este de a nu imita lumescul, ci de a aduce în lume duhovnicescul… Misiunea creștină este legătura dintre textul Evangheliei și contextul social-cultural... Misionarul creștin sau jurnalistul creștin ortodox trebuie să aibă în vedere că nu trebuie să imite pe alții, nu trebuie să se facă sclavul modei, ci să rămână fidel misiunii și lumina Evangheliei să fie lumina fiecărei comunicări… La ce folosește cuvântul dacă nu creează comuniune?”
Ciobota Daniel (1951-),
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, scriitor, “Doctor Honoris Causa” al mai multor universități din lume, “Cetățean de Onoare” al mai multor localități, cărturar român.
P.S. Mihai Eminescu (1850 -1889) - “Poet Nepereche”: Ștefane, Măria Ta, /Tu la Putna nu mai sta, /Lasă arhimandritului /Toată grija schitului, /Lasă grija sfinților /În sama părinților, /Clopotele să le tragă /Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă, /Doar s-a ndura Dumnezeu, /Ca să-ți mântui neamul Tău! /Tu te-nalță din mormânt, /Să te-aud din corn sunând /Și Moldova adunând” (Pe români tu adunând). ( n.a.)
