În România, în acest an, solstițiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, va avea loc în data de 21 decembrie 2020, la ora 12.02, când se înregistrează cea mai scurtă zi din an, cu doar 8 ore și 50 de minute, și cea mai lungă noapte, de 15 ore și 10 minute.
De la momentul solstițiului de iarnă și până pe 21 iunie anul viitor, durata zilelor va crește continuu și, implicit, durata nopților va scădea în mod corespunzător.
Potrivit site-ului astro-urseanu.ro, solstițiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
În momentul solstițiului, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă”, ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45°, la numai 21° față de orizont.
Tradiții și obiceiuri
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască (Brezaia, Capra, Țurca sau Borița) care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritualic la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Pentru păgâni, noaptea solstițiului reprezenta cea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii. (L.P.)
