DE CÂND DOMNUL S-A NĂSCUTU'
De când Domnul s-a născutu'
Și pământul s-a făcut-u,
Și cerul s-a ridicat-u
Pe patru stâlpi de argint-u
Mai frumos împodobit-u
Tot cu stele mărunțele.
În mijlocul stelelor,
Șade Maica și cu Fiul.
Fiul plânge, Maica-I zice:
Taci, Fiule, nu mai plânge,
Că Ți-oi dărui eu Ție
Două mere, două pere,
Și scaun de judecată,
Ca să judeci lumea toată;
Să dai drepții la dreptate
Și strâmbii la strâmbătate.
Cei din casă să trăiască,
Pe noi să ne dăruiască.
IATĂ, VIN COLINDĂTORI!
Iată, vin colindători,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
Florile dalbe.
Și ei vin mereu, mereu,
Florile dalbe,
Și-l aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe, Florile dalbe.
Dumnezeu adevărat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat.
Florile dalbe, Florile dalbe.
