POVESTEA CELEI MAI BUNE SOPRANE A LUMII. E ROMÂNCĂ ȘI A LUAT OSCARUL PENTRU OPERĂ

Vă amintiți că, de Ziua României, Fuego și cea mai bună soprană a lumii au lansat o melodie în duet. Ne-am propus încă de atunci să vă povestim mai multe despre Elena Moșuc.

La finalul lunii martie 2019, Elena Moșuc a reușit extraordinara perfomanță de a câștiga “Oscar del la Lirica”, cea mai prestigioasă distincție internațională a muzicii de operă, echivalentul muzical al Premiilor Oscar pentru cinematografie. Astfel, Elena Moșuc a devenit cea mai valoroasă soprană a lumii, după ce a concurat cu vedetele Anna Netrebko și Anna Pirozzi.

Considerată un adevărat fenomen al muzicii clasice, artista româncă are o carieră de peste 30 de ani, cântând pe mai toate marile scene ale lumii, de la Metropolitan în New York, până la Scala din Milano.

Elena Moșuc s-a născut la Iași, în 1964, a făcut studii muzicale în orașul natal, mai întâi la Școala Populară de Artă, apoi la Conservatorul “George Enescu”. Înainte de terminarea studiilor universitare, urca deja pe scena Operei ieșene, în roluri complexe și solicitante, precum Regina nopții (rol interpretat de 250 de ori), Lucia, Gilda și Violetta.

În 1990 (anul în care a fost admisă la Conservator), ea a câștigat Premiul I la exigentul concurs muzical internațional ARD, organizat la München - cel mai important fiind ARD Wettbewerb - concursul televiziunilor germane, premiu care i-a deschis cariera internațională. În anul următor a triumfat și în competiția de la Monte Carlo.

“Cenușăreasa” din Iași: “Glasul inimii m-a îndemnat mereu să învăț, să studiez, să mă perfecționez, să frecventez sălile minunate de spectacol ieșene. Așa mi-am consolidat baza muzicală (începută în Liceul Pedagogic «Vasile Lupu» din Iași, sub severa și binefăcătoarea îndru-mare a minunatei doamne profesoare Florica Bart).

Concursul de la München a fost o aventură. Intenția mea a fost experiența unui concurs internațional, însă a fost mai mult de atât, eu întorcându-mă încununată cu primul premiu, surpriză pentru toți, dar în special pentru mine, singura din competiție fără studii de Conservator (la momentul acela). Gala Laureaților a fost dirijată de Sir Colin Davis. O recompensă dumnezeiască mai mare nu e de imaginat… În anul următor am participat la Monte Carlo, la Concursul Internațional de Canto, la care au participat doar cei cu Premiul I obținut la diverse concursuri internaționale. S-au oferit atunci doar două premii: Marele Premiu și Premiul I, cel câștigat de mine. Acolo am avut onoarea nu doar să îl cunosc, ci să stau la masă cu Prințul Rainier, care mi-a și înmânat premiul. Eram exact ca o Cenușăreasă”, a povestit Elena Moșuc într- un interviu pentru Republica.

După concursul din 1990 a obținut un contract în ansamblul Operei din Zürich și a avut ocazia să cânte alături de cele mai mari staruri internaționale. Placido Domingo, José Carreras, Alfredo Kraus, Mirella Freni, Thomas Hampson, Francisco Araiza, Hermann Prey, Gwyneth Jones, Ana Tomowa-Sintow, Marcelo Alvarez, Katia Ricciarelli sunt doar câteva nume impresionante de artiști care i-au stat alături.

Cu concerte pe toate marile scene lirice din lume, Elena Moșuc poate spune exact care public e mai special. Surprinzător, când vine vorba de muzica clasică, tonul nu se mai dă în Europa, ci pe continentul asiatic. Acolo e publicul cel mai interesat și cunoscător, a mai dezvăluit soprana: “La Osaka am fost uimită să văd cum publicul s-a ridicat în picioare la intrarea mea în sală și la ieșire… De fiecare dată, la fiecare apariție pe scenă! Nu mai zic la sfârșitul unei arii sau al unui duet. Am rămas profund impresionată de dragostea publicului japonez pentru un artist, recunoștința și mai ales respectul pentru această minunată artă. Este adevărat că publicul mă cunoscuse cu două zile înaintea acelui concurs, dar am cântat pentru prima dată la Osaka. Nu mai spun de prezentarea fabuloasă care mi s-a făcut… Nu în fiecare zi cântă pentru ei cineva care a cântat pe absolut toate scenele importante mondiale, dar mai ales Teatro alla Scala din Milano sau Metropolitan Opera House din New York - cele mai răsunătoare”, a mai povestit, pentru aceeași sursă.

A început să cânte cu bunicii, la biserică. Dragostea pentru muzică s-a născut din copilărie. De foarte mică, soprana a fost dusă de bunicii ei să cânte în corul bisericii. Muzică bisericească continuă să cânte și acum, spune că e ceva intim.

De exemplu, la un recital susținut la Tokyo a cântat în prima parte “Ave Maria”. “Mă interesează mult spiritualitatea. Îmi place să merg la biserică să cânt (la Zürich avem o parohie ortodoxă română de vreo 15 ani). Îmi place mult să fiu cu familia”, a mai mărturisit celebra soprană în același interviu.

Amintim duetul făcut cu Fuego de Ziua Națională a României, cu piesa “Știu că vei regreta”. Artista s-a implicat în acest proiect cu tot sufletul.

Abia în ultimii ani, cariera-i fulminantă a fost recunoscută în România. De-a lungul carierei s-au decernat multe distincții și premii prestigioase.

În 2005, Președintele României i-a acordat titlul de Ofițer al Artelor, înaltă recunoaștere a meritelor ei excepționale. În 2009 a obținut titlul de Doctor în muzică Summa cum laude la Universitatea de Muzică din București și a fost desemnată și Femeia Anului 2009.

În 2010 devine cetățean de onoare al orașului natal, iar cinci ani mai târziu i se acordă “Oscarul” românesc - Marele Premiu al Operelor Naționale din România.

Anul trecut a fost nominalizată de două ori la prestigiosul premiu “Opus Klassik”, pentru cea mai bună soprană a anului și pentru albumul “Verdi Heroines (Solo Musica)”.  Așa cum am spus, tot anul trecut a fost proclamată câștigătoarea renumitului International Opera Awards “Opera Star” - Oscar del la Lirica, premiu care o certifică drept cea mai bună soprană a lumii, se arată în biografia celebrei artiste.

 

Lasă un comentariu