Dominat de pandemie și de o criză sanitară globală, anul 2020 a abundat în dezinformări crase privind sănătatea și, mai ales, boala COVID-19 * Afirmații false și înșelătoare au pretins că purtarea măștii este periculoasă, că doar bolnavii simptomatici răspândesc coronavirusul și că substanțe precum hidroxiclorochina, argintul coloidal sau înălbitorii ne pot “vindeca” * Tot anul acesta, industriile producătoare de suplimente, care”învârt”, oricum, peste 36 de miliarde de dolari, și-au rotunjit veniturile * COVID-19 este prima pandemie din istorie în care tehnologia și rețelele sociale sunt utilizate pe scară largă pentru a-i menține pe oameni în siguranță, informați și interconectați * În același timp, această tehnologie permite și amplifică o “infodemie” care subminează și periclitează măsurile de control al pandemiei * “Infodemia” este o supraabundență de informații, inclusiv încercări deliberate de diseminare de informații greșite. Este dăunătoare pentru sănătatea fizică și mintală; amplifică stigmatizarea; duce la nerespectarea măsurilor de sănătate publică, reducând astfel eficacitatea acestora și punând în pericol capacitatea țărilor de a opri pandemia.
IATĂ CÂTEVA MITURI PERICULOASE PRIVIND SĂNĂTATEA, DEMONTATE ÎN 2020
Mit: imunitatea de turmă este o strategie bună împotriva coronavirusului
Urmărirea imunizării pe cale naturală, lăsând ca o mare parte a populației să se infecteze, nu este o strategie corectă.
De când au fost puse în aplicare restricțiile pentru a încetini creșterea numărului de cazuri de coronavirus, unii au sugerat că cel mai bun mod de a face față pandemiei este de a lăsa infecțiile “să se întâmple”.
Teoria este că, dacă suficient de mulți oameni sunt expuși, în mod natural, la virus, populația ar putea căpăta suficientă imunitate pentru a rezista răspândirii continue în “turma” de oameni. Or, această expunere are loc prin vaccin, care permite indivizilor să dezvolte rezistență la virus fără a se îmbolnăvi. Dar în lipsa unui vaccin, riscul de decese inutile și consecințe pe termen lung este prea mare pentru ca imunitatea de turmă să fie lăsată să funcționeze, potrivit experților în sănătate publică, deoarece COVID-19 are efecte secundare grave pe termen lung, și pe care știința abia începe să le deslușească. Simptome precum ceața cerebrală, oboseala continuă, erupții cutanate și pierderea mirosului îi pot afecta pe supraviețuitori pentru nu se știe cât timp.
De asemenea, numărul persoanelor care necesită terapie intensivă sau spitalizare este suficient de ridicat pentru a copleși sistemul de sănătate, ceea ce pune întreaga comunitate în pericol, inclusiv pe medici și personal medical din primele linii.
Acest lucru îi face pe experți să continue să pledeze pentru distanțarea fizică și purtarea măștii, cel puțin până când este disponibil un vaccin, dar și după imunizare.
Mit: remediile “naturale” precum înălbitorul sau argintul coloidal pot preveni sau vindeca boala
Dioxidul de clor, numit uneori “soluție minerală miraculoasă” (MMS), este o formă de înălbitor industrial vândut ca tonic pentru sănătate, cu efecte secundare periculoase. O anumită periferie a internetului promovează de mult și dă ca sigură “vindecarea” prin MMS, despre care unii oameni cred că poate trata totul, de la malarie și gripă la cancer și autism.
Substanța este, de fapt, un înălbitor industrial, al cărui consum poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv la insuficiență hepatică, tensiune arterială scăzută severă și în doze mari, comă sau deces.
“Avocații” MMS au folosit, de fapt, pandemia pentru a-și promova produsul, la începutul anului, când virusul a început și el să capteze atenția pe plan internațional.
Campania de dezinformare care promovează dioxidul de clor a luat avânt pe rețelele de socializare, determinând companii precum Facebook să închidă unele dintre comunitățile online care comercializau substanța.
Cu toate acestea, unii oficiali guvernamentali, precum noul ministru al sănătății din Bolivia, au pledat pentru utilizarea acesteia, în ciuda avertismentelor oamenilor de știință.
Un alt supliment dubios este argintul coloidal, realizat din particule minuscule de metal suspendate în lichid, care s-a dovedit a provoca leziuni la rinichi și o decolorare permanentă (gri-albăstruie) a pielii.
Mit: igienizarea masivă este cel mai bun mod de a preveni boala
Pulverizarea constantă și masivă de soluții dezinfectante, de la podea la tavan, nu este cel mai bun mod de a preveni infecția cu coronavirus, deși, pe parcursul anului, oamenii au cheltuit timp, energie și bani încercând, astfel, să prevină îmbolnăvirile. Dar, potrivit experților, aceste eforturi au fost total inutile, protecția asigurată nefiind pe măsura strădaniei. Esențiale rămân: spălatul mâinilor, aerisirea încăperilor, păstrarea distanței - metode care, de altfel, nu implică vreo substanță chimică.
Mit: sistemul imunitar poate fi stimulat pentru a lupta împotriva virusului
Nici o cantitate de vitamine gumate nu vă va îmbunătăți reacția la infecția cu noul coronavirus.
În ciuda faptului că este vorba de o industrie de 36 miliarde de dolari, tot mai multe dovezi arată că suplimentele de vitamine reprezintă o risipă uriașă de bani. Sunt scumpe, conțin mult zahăr și niciun fel de substanțe nutritive, așa că oamenii ar trebui să le înlocuiască cu legume, fructe și alimente integrale, potrivit experților.
“Nu există dovezi că un adult sănătos trebuie să ia suplimente”, este de părere dr. Robert Shmerling, senior editor al editurii Harvard Health Publishing.
Pe lângă faptul că sunt inutile pentru sănătatea generală, suplimentele nu sunt, categoric, eficiente în prevenirea sau tratarea infecției cu coronavirus, în ciuda afirmațiilor privind “stimulare a imunității”.
Singura excepție este vitamina D: studiile arată că lipsa acestui nutrient ar putea juca un rol esențial în capacitatea noastră de a ne apăra împotriva virușilor, microbilor și altor agenți patogeni.
Chiar dacă aveți nevoie de anumite vitamine, suplimentele sunt, în mare parte, nereglementate, deci poate fi dificil să știți ce anume primiți și în ce doză.
Mit: Hidroxiclorochina poate trata sau vindeca boala COVID-19
Fals: studiu după studiu demonstrează că nu a reușit să trateze coronavirusul. Hidroxiclorochina, un medicament împotriva malariei și a bolilor autoimune, a fost folosită în tratamentul împotriva noului coronavirus, deoarece are unele proprietăți antivirale, dar studiile au demonstrat că nu a oferit niciun beneficiu pacienților internați.
În iunie, FDA a revocat o autorizație de utilizare de urgență care a permis, anterior, tratamentul cu hidroxiclorochină pentru bolnavii de COVID-19, din cauza complicațiilor pe care le poate crea (lupus, artrită reumatoidă, problemele cardiace).
Plasarea hidroxiclorochinei “în lumina reflectoarelor” a avut și alte consecințe, cum ar fi distragerea atenției (și a resurselor financiare) de la alte tratamente posibile.
Mit: măștile faciale sunt inutile sau dăunătoare
Potrivit specialiștilor, purtarea măștii este una dintre cele mai importante măsuri pe care le poate lua publicul pentru a încetini răspândirea coronavirusului.
Cu toate acestea, o minoritate foarte vocală continuă să insiste asupra faptului că ele sunt ineficiente sau dăunătoare, în ciuda dovezilor contrare, covârșitoare.
O parte din rezistența la purtarea măștii se poate datora mesajelor inconsistente din partea autorităților sanitare, la începutul pandemiei, când oficialii au îndemnat publicul să nu poarte mască. Acel sfat inițial a fost dat ca să se asigure că lucrătorii din prima linie vor avea acces la oferta limitată disponibilă, dar, la scurtă vreme, a fost reanalizat și revizuit. Însă dezinformarea cu privire la măști este intensă. Se susține, de exemplu, că purtarea măștii ar putea agrava infecția; experții neagă acest lucru.
De asemenea, spun cercetătorii, nu este adevărat că măștile prezintă vreun risc pentru capacitatea de a respira corect: studiu după studiu a arătat că nu afectează nivelul de oxigen, deși poate crește efortul de respirație.
Dincolo de știință, retorica despre libertatea personală a fost, de asemenea, un principiu fundamental pentru “anti-mascați”, care și-au asumat dreptul de a nu purta mască, în ciuda consecințelor extrem de periculoase pentru sănătatea publică.
Mit: copiii nu sunt afectați de noul coronavirus
Copiii riscă mai puțin să facă o formă gravă de COVID-19, dar sunt expuși riscului de complicații și de răspândire a virusului.
Deși este adevărat că tinerii par a fi predispuși la forme ușoare de coronavirus, ei sunt departe de a fi imuni. În cazuri rare, copiii pot experimenta un răspuns inflamator sever, care pune viața în pericol.
Cercetări recente arată că mai ales copiii mici au un răspuns mai slab al anticorpilor, prin urmare, o reacție mai puțin severă la COVID-19, decât adulții. Copiii pot contribui, de asemenea, la răspândirea virusului în rândul categoriilor mai vulnerabile, cum ar fi profesorii, părinții și bunicii, chiar dacă nu se îmbolnăvesc ei înșiși.
Mit: asimptomaticii nu transmit boala
Tusea este un semn comun al bolii, dar chiar și persoanele aparent sănătoase pot răspândi viruși contagioși.
Eforturile de limitare a coronavirusului prin izolarea celor care sunt deja bolnavi ratează cea mai importantă sursă de cazuri noi: persoanele fără niciun simptom.
Pare de necrezut faptul că oameni aparent sănătoși ar putea pune mai multe probleme decât cei cu tuse sau febră, însă datele sunt dincolo de orice dubiu.
SUA se confruntă cu cea mai mare creștere a infecțiilor de până acum, în mare parte din cauză că oamenii răspândesc virusul fie înainte de a se simți rău, fie fără a prezenta vreodată semne de boală, potrivit unui raport din noiembrie al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
Acest fapt ridică o problemă deosebit de perfidă, deoarece lumea continuă să călătorească și să socia-lizeze fără ca oamenii să-și dea seama că transmit virusul.
Pentru ca lucrurile să stea și mai prost - afirmă cercetătorii - încă nu se știe exact cât timp anume oamenii rămân contagioși. De exemplu, o femeie în vârstă de 70 de ani a continuat să prezinte rezultate pozitive timp de 100 de zile, în ciuda faptului că nu avea simptome, iar experții cred că a fost aproape tot timpul contagioasă.
***
Dezinformarea costă vieți. Fără încrederea adecvată și informațiile corecte, testele de diagnostic rămân neutilizate, campaniile de imunizare (sau campaniile de promovare a vaccinurilor eficiente) nu își vor îndeplini obiectivele, iar virusul va continua să prospere.
Mai mult, dezinformarea polarizează dezbaterea publică privind subiecte legate de COVID-19: amplificarea discursului urii; sporirea riscului de conflict, violență, încălcarea drepturilor omului și a coeziunii sociale, atrag atenția specialiștii în domeniul sănătății. (surse - insider.com, mayoclinic.org, who.int/news-room)
