Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 transmite că luni au fost vaccinate 1.101 persoane, numărul total de la începutul campaniei ajungând la 2.066 de persoane vaccinate, fiind înregistrată o sigură reacție adversă minoră de tip alergic.
Comitetul Național a dat publicității evidența persoanelor vaccinate împotriva COVID-19.
Astfel, potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, situația vaccinărilor din ziua de luni, ora 17.00 este:
* Număr de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (astăzi, 28 decembrie) - 1.101.
* Număr total de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) - 2.066.
* Număr de reacții adverse validate (în ultimele 24 de ore) - 1 (reacție comună, minoră, de tip alergic).
De asemenea, potrivit datelor puse la dispoziție de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), a fost raportată, până în acest moment, 1 reacție adversă (disconfort local), în curs de validare.
Comitetul Național precizează că programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00-20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.
Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea prim-ministrului.
BUGETUL SĂNĂTĂȚII - SUPLIMENTAT
Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății cu peste 45 de milioane de lei în vederea achiziționării de medicamente necesare pentru tratamentul bolnavilor cu COVID-19, precum și pentru acordarea unui ajutor umanitar Republicii Moldova.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, suplimentarea de 45.405.000 lei este asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2020.
“Din aceste fonduri vor fi achiziționate, de către Ministerul Sănătății, medicamente și materiale sanitare care asigură prevenția și tratarea afecțiunilor asociate COVID-19 pentru pacienții internați în unitățile sanitare din România. Va fi achiziționat și medicamentul Remdesivir necesar pentru tratamentul pacienților critici care necesită oxigen suplimentar, singurul medicament autorizat la acest moment la nivel european pentru tratamentul specific al infecției cu SARS-CoV-2, în baza contractelor subsecvente încheiate de Ministerul Sănătății și producător, ca urmare a achiziției centralizate realizate de Comisia Europeană, pentru statele membre UE și producător”, se arată în comunicat.
PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS - ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
Președintele Klaus Iohannis a fost primit ieri, la Chișinău, cu onoruri militare, de către omologul său moldovean, Maia Sandu.
Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine și sare.
Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova și trecerea în revistă a gărzii de onoare.
Este prima vizită la nivel înalt, la Chișinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.
Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, vizita lui Klaus Iohannis în țara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susținere pentru noul președinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al țării vecine, precum și un mesaj de sprijin pentru cetățenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept și de consolidare atât a parcursului european, cât și a relațiilor privilegiate cu România”.
Cei doi președinți au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuții în plenul celor două delegații oficiale, la finalul cărora vor susține declarații comune de presă.
În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetățenii
Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, și respectiv pentru susținerea dezvoltării economice și sociale a țării vecine.
Totodată, cei doi președinți urmează să adopte o Declarație comună prin care se urmărește consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parte-neriatului Strategic pentru Inte-grarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.
“VOM CONSTRUI UN BUGET PE 2021 CU UN DEFICIT ÎN JUR DE 7% DIN PIB; POLITICA FISCALĂ RĂMÂNE STIMULATIVĂ”
Premierul Florin Cîțu a declarat, luni, că bugetul pe anul 2021 va fi construit cu un deficit de 7% din PIB, ceea ce arată angajamentul pentru consolidarea fiscală, menționând că este un buget care nu pune frână economiei.
“Am văzut deja discuții în spațiul public și trebuie să clarificăm pentru bugetul de anul viitor ce măsuri rămân și cum se vor prelungi. Pentru bugetul de anul viitor rămânem la ceea ce am spus și până acum: suntem adepții unei consolidări fiscale, ceea ce înseamnă că vom construi un buget cu care vom veni în Parlamentul României cu un deficit bugetar în jur de 7% din PIB, ceea ce arată, pe de o parte, angajamentul nostru ferm pentru consolidarea fiscală și, în același timp, este un deficit bugetar care, în contextul economic actual, nu pune o frână economiei. Politica fiscală rămâne stimulativă în 2021, este adevărat, așa cum estimăm noi, în prima parte a anului, se va muta către o politică fiscală neutră în a doua parte a anului”, a afirmat Cîțu, după ședința de Guvern.
El a menționat că vor avea loc mai multe discuții pe buget și va fi transparent în această privință.
Premierul a adăugat că în ședința de luni a Executivului a fost adoptată o ordonanță de urgență pentru reorganizarea Guvernului, având în vedere apariția a două ministere noi.
“Am avut o ședință de Guvern scurtă, era nevoie de o ordonanță (...) pentru organizarea Guvernului. (...) Apar două ministere noi, sunt câteva agenții care se mută - Agenția pentru digitalizarea României se mută de la Guvern, la minister”, a precizat Cîțu.
CÎȚU: AM GĂSIT O FORMULĂ DE COMPROMIS - SALARIUL MINIM PE ECONOMIE VA CREȘTE PUȚIN PESTE RATA INFLAȚIEI
Premierul Florin Cîțu a declarat, luni, că salariul minim va crește anul viitor puțin peste rata inflației, cu 3,1%, menționând că a găsit astfel o formulă de compromis pentru toată lumea.
“Astăzi am avut o discuție cu patronatele și sindicatele despre salariul minim. Pe de o parte, știți foarte bine că economia României trece printr-o criză economică alături de toate economiile lumii. Pe de o parte, antreprenorii, care au dus greul anul trecut, au susținut economia în această perioadă de criză, au venit cu propunerea de a menține constant, deci de a nu crește salariul minim pe economie. Pe de altă parte, sindicatele, bineînțeles, au venit cu o propunere de creștere a salariului minim cu peste 7%”, a afirmat Cîțu, după ședința de Guvern.
El a precizat că a găsit o formulă de compromis și salariul minim va crește cu 3,1%.
“Eu spun că am găsit o formulă de compromis pentru toată lumea. Salariul minim, din punctul nostru de vedere, va crește puțin peste rata inflației. Rata inflației este estimată sub 2%, de 1,8%, salariul minim crește cu 3,1% pentru anul viitor, asta arată că susținem creșterea veniturilor mici ale românilor, în același timp înțelegem costurile pentru antreprenori și spunem noi că este formula care să susțină dinamica economiei în 2021 și în viitor”, a adăugat premierul.
SENAT: 72 DE PROIECTE DE LEGE - ADOPTATE TACIT
Senatul a adoptat tacit, în ședința de luni, 72 de proiecte de lege, printre care se numără modificarea Legii 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice și a Legii 406/2001, prin care foștilor șefi de stat nu li se acordă anumite drepturi dacă persoana în cauză și-a încheiat mandatul ca urmare a unei condamnări definitive, a fost demisă din funcție prin referendum sau s-a constatat că a avut calitatea de colaborator al securității.
Pentru o parte a acestor proiecte, pentru care termenul de dezbatere și vot în plenul Senatului s-a împlinit în perioada 15 octombrie - 25 decembrie 2020, au fost întocmite rapoarte de admitere sau de respingere în comisiile de specialitate, însă actele normative vor intra în dezbaterea Camerei Deputaților în forma inițiatorilor.
Cele 72 de proiecte au fost apro-bate în bloc, nota pentru adoptare tacită fiind citită de președintele Senatului, Anca Dragu.
Aproximativ jumătate dintre proiectele de lege adoptate tacit luni vizează aprobarea ordonanțelor de urgență emise de Guvern în perioada octombrie-noiembrie 2020 și transmise Senatului, în calitate de primă cameră sesizată.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice inițiată, în legislatura trecută, de un grup de parlamentari preponderent USR și PNL reprezintă rezultatul colaborării cu 15 organizații ale societății civile și are ca scop “reformarea legislației cu privire la dreptul cetățenilor de a organiza și participa la adunări publice. Propunerea legislativă prevede dreptul cetățenilor de a organiza și participa la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri. Potrivit inițiativei legislative, adunările publice trebuie să se desfășoare fără a pune în pericol siguranța persoanelor, integritatea corporală, viața sau bunurile acestora ori ale domeniului public fără să împiedice folosirea drumurilor publice, a transportului în comun și funcționarea instituțiilor ori a unităților economice sau să degenereze în acțiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea și liniștea publică”.
Pentru decongestionarea sistemului judiciar a fost inițiată o propunere legislativă prin care se propune modificarea Codului de procedură civilă în vederea susținerii dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată prin sistem de videoconferință, inițiativă care a trecut luni, de Senat, prin adoptare tacită.
Alte propuneri legislative adoptate tacit vizează instituirea anului 2021 - “Anul Tudor Vladimirescu” și declararea lui Tudor Vladimirescu și a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai națiunii române, declararea zilei de 10 august drept Ziua națională a demnității cetățenilor români, a luptei împotriva corupției, abuzurilor și injustiției și instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii.
