La 7/20 iulie 1919, Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului a hotărât înființarea unui Consistoriu ortodox român la Cluj, încredințând conducerea lui consilierului Nicolae Ivan de la Sibiu. La 18 iulie 1921 s-a înființat Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința în Cluj și cu jurisdicție peste teritoriile din dreapta Mureșului, care până atunci aparțineau Arhiepiscopiei Sibiului. La 15/28 septembrie 1921, Nicolae Ivan a fost ales, apoi înscăunat episcop, păstorind până la moarte (3 februarie 1936).
Născut la 17 mai 1855 în satul Aciliu din județul Sibiu, într-o familie de plugari harnici, viitorul episcop Nicolae Ivan urmează școala primară în satul natal și în Săliștea Sibiului, iar liceul la Sibiu, pe care-l termină în anul 1874. Între anii 1874 și 1877 urmează cursurile Seminarului “Andreian” din Sibiu, după terminarea cărora promovează examenul de calificație preoțească cu calificativul ,,cu distincție”. Este hirotonit în anul 1881 de către Mitropolitul Miron Romanul. Activitatea și-o începe ca învățător în Săliște și apoi catehet la “școalele” din Aiud. Între anii 1890 și 1892 a fost redactorul Telegrafului Român din Sibiu, iar din anul 1892 devine protopop la Alba Iulia, administrând totodată și tractul Orăștie, unde, împreună cu alți fruntași ai vieții culturale românești, scoate în 1895 Revista Orăștiei. În anul 1897 a fost ales asesor consistorial la Sibiu (consilier arhiepiscopesc - secția economică), treaptă la care a fost avansat datorită destoiniciei de care a dat dovadă în funcțiile îndeplinite anterior. Ca asesor consistorial, Nicolae Ivan a fost unul din cei mai pricepuți și apropiați colaboratori ai mitropoliților Miron Romanul și Ioan Mețianu. La Centrul Arhiepiscopesc din Sibiu el a impulsionat o activitate rodnică, prin care s-a ajuns la obținerea unor mari și importante realizări de profil economic și gospodăresc, între care locul principal îl ocupă achiziționarea și construirea unor imobile strict necesare pentru consolidarea Centrului Mitropolitan din Sibiu. Tot la Sibiu, în perioada asesoratului său, Nicolae Ivan a desfășurat o activitate perseverentă în vederea reînființării episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Și astfel, la 8 mai 1921, prin legea nr. 3.235 - publicată în Monitorul Oficial din 18 iulie 1921, vechea ctitorie episcopală de la Vad, a lui Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt, renaște prin înființarea episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. La 28 septembrie 1921, asesorul Nicolae Ivan, devenit între timp arhimandrit, este ales episcop de către Sinodul întrunit la Cluj sub prezidenția mitropolitului Dr. Nicolae Bălan. În noua funcție este confirmat de Ministerul Cultelor prin Decretul nr. 4.158 din 22 octombrie 1921. La 21 noiembrie a fost hirotonit întru arhiereu în Catedrala mitropolitană din Sibiu, iar la 6 decembrie 1921 a fost înscăunat episcop în Cluj, la cârma reînființatei episcopii.
În 1934, episcopul Nicolae Ivan spunea: “printre preocupările de căpetenie și mai arzătoare, am considerat de la început: zidirea Catedralei și înființarea Academiei Teologice. Astfel gândind, am pus la contribuție tot sufletul și toată energia mea ca să le pot duce la bun sfârșit. Am considerat mai ales Școala Teologică pentru viața eparhiei, ca inima dintr-un corp, fără de care nu se poate trăi”. Credincios programului său, episcopul Nicolae Ivan s-a făcut “tuturor toate” pentru ca la 1 octombrie 1924, Academia Teologică să-și deschidă cu toți anii de studii, în mod festiv, cursurile. Cea mai importantă operă la realizarea căreia a pus “tot sufletul și toată energia sa”, a fost monumentala Catedrală ortodoxă din Cluj, adevărată perlă arhitecturală, a cărei construire a durat 12 ani de străduințe asidue. Catedrala, acest strălucit lăcaș de închinare creștinească, a fost târnosită în ziua de 5 noiembrie 1933, în cadrul unor solemnități la care au participat forurile superioare bisericești și de stat. Deoarece, reședința episcopală, birourile consiliului eparhial și Academia Teologică, erau adăpostite în imobile necorespunzătoare, episcopul Nicolae Ivan a achiziționat și amenajat imobilul de lângă Catedrală, în care s-a instalat întreaga administrație a eparhiei și Academia Teologică. Pentru trebuințele sufletești ale credincioșilor din perimetrul gării, a dat directivele necesare pentru construirea unei biserici în acea zonă, iar pentru credincioșii din Țara Lăpușului, a sprijinit înființarea mănăstirii “Sf. Ana” din Rohia, județul Maramureș. Pentru răspândirea cuvântului scris, în masa credincioșilor, episcopul Nicolae Ivan a dotat episcopia cu o tipografie, unde s-au tipărit cărți cu cuprins religios-moral și patriotic. Pentru meritele sale deosebite a fost onorat cu multe distincții, între care cea mai importantă fiind alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Române. De asemenea menționăm faptul că a pus bazele foii eparhiale “Renașterea” (1923). Prin testament a rânduit ca din bunurile sale personale să se constituie o fundație pentru acordarea de burse studenților români dornici să-și completeze studiile în țară sau peste hotare. Întreaga agoniseală a vieții a lăsat-o Episcopiei. Vlădica Nicolae și-a dat obștescul sfârșit la 3 februarie 1936, fiind îngropat în catedrala episcopală din Cluj.
