DIN NOU DESPRE PROBLEMA RESTITUIRILOR (V)

Inventarierea tuturor restituirilor

O altă propunere a avocatului se referă la inventarierea tuturor restituirilor. În acest sens, se propune stabilirea de sarcini concrete și termene prefecturilor. De asemenea, prin această normă legislativă ar trebui să se stabilească sarcini concrete Ministerului de Interne, Ministerului Mediului și Ministerului de Finanțe. Iar acest sistem să funcționeze prin Secretariatul General al Guvernului.

Totodată, se propune un inventar al pădurilor și care este evoluția proprietății. “Nu este greu de făcut acest lucru”, explică profesorul Sabău-Pop, pentru că în 1948-1949 au fost realizate amenajamente silvice, “de la cine au fost preluate, în ce măsură statul român le administrează și cât mai avem din acele păduri, care reprezentau atunci 38% din suprafața țării”.

În acest demers trebuie angrenată Agenția Națională de Publicitate Imobiliară, “unde sunt oameni foarte-foarte bine plătiți”. Această instituție ar trebui să verifice cărțile funciare, evoluția sistemului de proprietate, “să stabilească foarte clar și să furnizeze Guvernului datele pe care le solicită”. “Dar asta trebuie stabilit prin lege, nu prin cerere făcută de mine, pentru că eu sau prefectul unui județ, dacă fac o adresă la oficiul de cadastru sau fac o adresă la Arhivele Naționale sau Guvernului, să mi se comunice date legate de un aspect, nu mi se comunică. Dar dacă face un urmaș al lui Banffy sau avocatul lui sau din Ungaria, imediat sunt chemați la Ministerul Culturii, imediat se dă un răspuns pe care îl vor ei. Și, atunci, de ce unui prefect, care este o instituție a statului român, reprezentantul Guvernului în teritoriu, nu i se răspunde de o instituție a statului? Pentru că nu există în această privință o obligație. Eu vorbesc de domeniul la care discutăm”, a punctat avocatul.

De asemenea, trebuie să se mai evidențieze modalitățile de restituire, unde și ce s-a retrocedat, “pentru fiecare tabele cu fiecare proprietar, în special marile proprietăți, ce s-a restituit pe cale administrativă și ce s-a restituit pe cale judecătorească”.

În această privință, a fost dat exemplul Munților Retezat, revendicat de membrii familiei Kendeffy și care au intrat sub incidența reglementărilor legale care i-au vizat pe optanții unguri. “În 1926, Academia Română și instituții serioase ale statului român de atunci au înființat Parcul Retezat ca o zonă de cercetare a florei, faunei, ceva unic în Europa. Și a venit după 1990 un prefect de acolo, cred că prin complicitate și trădare, a făcut o breșă, a dat 8.000 ha, s-au restituit. Apoi s-a pornit un proces de către Academia Română, care a durat peste 10 ani, dar până la urmă s-a elucidat. Ce s-a întâmplat? S-au dus la Paris, s-a cerut comisie rogatorie la instanțele din Franța, și s-a verificat dosarul familiei Kendeffy, reieșind că a fost expropriată (...) - în jur de 2 miliarde de euro, echivalentul de astăzi s-au dat în anii 1924-1927, erau milioane de franci aur și coroane aur. (...) Acolo s-a făcut dreptate”, a punctat prof. Ioan Sabău-Pop.

O altă propunere: toate restituirile, dar în special cele care sunt frauduloase, să fie declarate revizuibile.

O prevedere foarte importantă propusă este ca, prin lege, să fie declarate revizuibile toate restituirile, dar în special cele care sunt frauduloase. “După aprecierea noastră, calcule pe care le avem estimative, în jur de 80% din toate restituirile sunt frauduloase. E mult”.

În cazul acestei propuneri, avocatul a spus că mulți îi vor reproșa faptul că dacă se declară revizuibilă o lege atunci “ne întâlnim cu principiul neretroactivități legii prevăzut de Constituția din 1991, modificată și din nou publicată în 2003”. “Nu ar fi așa, pentru că în 1993 a fost dată Legea 59/1993 care a declarat revizuibile toate procesele de restituire din 1991 până în 1993. A făcut obiectul judecății la Curtea Constituțională, inclusiv s-a invocat neretroactivitatea. Curtea Constituțională a dat dreptate legiuitorului. Iată că am un precedent: decizia Curții Constituționale care acceptă revizuibilitatea proceselor. (...) Revizuiesc înseamnă că aduc elemente noi față de cele care au fost înainte. Aducând elemente noi față de cele care au fost înainte, eu nu lovesc în caracterul unei hotărâri sau măsuri care a fost luată, pentru că a fost luată având niște date. Acum datele mele sunt mai multe, cum sunt dovezile cu optanții, pe care le-am descoperit noi, dovezile cu CASBI pe care le-am descoperit noi și atâtea alte lucruri, documente de prin arhive, listele cu criminalii de război. (...) Însă, după legea actuală, nu pot să revizuiesc un proces, doar în termen de 30 de zile după cunoașterea unui document nou pe care l-am descoperit. (...) Este foarte importantă această declarație de revizuibilitate a acelor procese. Va dura. S-ar putea să fie o confuzie suplimentară, dar până la urmă să se facă dreptate în Cer și, dacă se poate, și pe Pământ”, a subliniat prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.

(Sfârșit)

Lasă un comentariu