Potrivit Calendarului Iulian, Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial, fiind sărbătorit în ziua de 7 ianuarie.
În Banat, conform tradiției, în Ajunul Crăciunului, la biserică, se aduce o buturugă de stejar care simbolizează credința în mai mulți zei vechi, precum zeul soarelui și al focului, dar și căldura pentru Pruncul Sfânt Iisus. Această buturugă se taie din pădure, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de ajun, și este dusă la biserică de cel mai bătrân bărbat din sat. După ce ajunge în biserică este sfințită de către preot. Seara, se dă foc la buturugă, iar creștinii se strâng în jurul focului, cântă colinde și cinstesc pahare cu vin și țuică în numele Mântuitorului.
Tradiția spune că toți membrii familiei trebuie să mănânce pe jos, pe așternut de paie sau de fân.
Gospodinele pregătesc, pentru această zi, tradiționala prăjitură din foi de aluat fraged, cu multă nucă, în care ascund o monedă. Cine va găsi bănuțul va fi fericit și sănătos tot anul.
Un alt obicei este acela că masa de Crăciun trebuie să includă bucate specifice, cum ar fi haladeț (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapsa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de varză. Nu lipsesc peștele și tradiționalii cozonaci cu nucă sau colțunași cu brânză.
Înainte ca mesenii să guste din bucate, se leagă picioarele mesei cu lanțuri, pentru a alunga toate relele din ogradă și din casă.
Imediat, după masă, încep să sosească și colindătorii, care cântă în casă, în fața icoanei. (sursa - azm.gov.ro; foto - timpul.md.)
