COMISIA EUROPEANĂ: FĂRĂ MODIFICARI LEGISLATIVE PRIVIND PROTECȚIA MINORITĂȚILOR DIN UE!

Distribuie pe:

Un eșec…cât un “succes”* Peste un milion de semnături “puse la sertar”* Comisia Europeană nu legiferează în domenii ce nu țin de competența sa * Se caută “noi metode și un nou avânt” * Bravii bărbați ai României și “politica struțului”.

Susținută de peste un milion de semnături, inițiativa cetățenească europeană “MinoritySafePack - un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, promovată de Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), având ca scop adoptarea unor norme europene pentru îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice, a fost respinsă, joi, 14 ianuarie, de către Comisia Europeană (CE), după votul favorabil dat de Parlamentul European, în decembrie anul trecut.

Inițiativa (concepută încă din 2011), puternic sprijinită de premierul Ungariei, Viktor Orban, și de UDMR, propune legiferarea, la nivelul UE, în domenii ce vizează: limbile regionale și minoritare, educație și cultură, politică regională, participare, egalitate, conținutul mass-media, reprezentare europeană, reglementarea nediscriminării, sprijin din partea statului acordat comunităților minoritare. Potrivit inițiatorilor, “mecanismele Consiliului Europei nu au forța coercitivă necesară pentru a impune statelor membre obligația de a respecta recomandările acestuia în materie de drepturi minoritare”, astfel încât legislația Uniunii Europene ar trebui să conțină un capitol special, dedicat acestei chestiuni.

În motivarea deciziei de respingere a inițiativei, Comisia Europeană arată, pe de o parte, că politicile privind drepturile minorităților sunt, exclusiv, de competența statelor membre, iar, pe de altă parte, că la nivelul UE au fost adoptate numeroase măsuri ce sprijină diversitatea culturală în Uniune, motiv pentru care nu va fi adoptată nicio modificare legislativă solicitată de petenți. “Aplicarea legislației și a politicilor, care sunt deja în vigoare, oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei”, se arată în comunicatul oficial dat publicității de CE. (europa.eu)

FUEN a reacționat prompt: “Comisia Europeană a respins solicitarea acelora pentru care păstrarea moștenirii lingvistice și culturale a Europei nu este un slogan care sună bine, ci o provocare de zi cu zi. Atitudinea Comisiei de a-i bate pe umăr pe sprijinitorii inițiativei nu este suficientă, cei 1.123. 422 de cetățeni semnatari așteptau măsuri și acțiuni concrete”, se arată în comunicatul FUEN, citat de MTI : “Comisia, care se proclamă gardianul democrației, al statului de drept, al principiului valorilor și al dreptății, prin răspunsul ei, a abandonat 50 milioane de cetățeni ai Europei care aparțin minorităților naționale și lingvistice, inclusiv pe cele câteva milioane, ale căror drepturi sunt lezate în mod permanent în propria lor țară”, susțin inițiatorii, subliniind că vor căuta, “prin noi metode și cu un nou avânt”, soluții pentru a proteja și a pune în valoare limbile și culturile minorităților autohtone. Ei consideră că decizia CE discreditează chiar instituția inițiativei cetățenești europene - instrument unic al democrației participative - prin faptul că refuză, a cincea oară, adoptarea unui act normativ în cazul unei inițiative acceptate și că , în loc să se apropie mai mult de cetățeni, UE desconsideră tocmai propunerile venite din partea lor și ignoră apelul adoptat cu o majoritate de 75% al Parlamentului European.

Scurt istoric - Inițiativa datează din 2013, an în care înregistrarea ei a fost respinsă, de Comisia Europeană, aceasta considerând că reglementarea propusă nu ține de competența ei legislativă, ci de aceea a statelor membre, iar Tratatele Uniunii Europene nu oferă bază juridică pentru a legifera în domeniul drepturilor minorităților naționale. Decizia Comisiei a fost atacată de FUEN tot în 2013, la Tribunalul Uniunii Europene, care, în 2017, a hotărât în favoarea reclamanților, astfel încât Comisia a înregistrat, parțial, inițiativa, păstrând 9 din cele 11 măsuri propuse. În această situație, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, s-a adresat Tribunalului UE, solicitând, fără succes, anularea deciziei CE. Inițiatorii au reușit să adune numărul necesar de semnături (cel puțin un milion) din 7 state membre, înainte de expirarea termenului, iar Parlamentul European a votat în decembrie anul trecut, cu largă majoritate, o declarație privind susținerea acestui demers, inclusiv de Bundestagul german.

Pe parcursul procesului, mai precis, în 2014, România și Slovacia s-au raliat Comisiei, în timp ce Ungaria, evident, s-a pronunțat în favoarea inițiatorilor, sprijiniți de UDMR.

Decizia Executivului de la București - condus, la vremea aceea, de Victor Ponta - de a se alătura Comisiei Europene într-o cauză susținută de UDMR a dus, de fapt, la demisia lui Kelemen Hunor din funcțiile de vicepremier și ministru al culturii, creând tensiuni în coaliția de la guvernare.

Campania de strângere a semnăturilor s-a bucurat de implicarea directă a premierului ungar, Viktor Orban, îndemnurile sale nelăsând niciun dubiu că, în realitate, proiectul vizează drepturile comunităților maghiare din afara granițelor Ungariei, mulți analiști văzând în acest demers un pas spre separatismul pe criterii etnice și acordarea de drepturi colective. Într-o postare pe pagina sa de socializare (sursa - abouthungary.hu), Orban se exprima fără echivoc: “Vă îndemn să vă mobilizați și să susțineți drepturile maghiarilor care trăiesc dincolo de granițele noastre, semnând inițiativa MinoritySafePack, prin care putem proteja drepturile ungurilor de dincolo de hotare”. Liderul grupului parlamentar FIDESZ, Gergely Gulyás, a întărit spusele premierului, afirmând că inițiativa este o expresie a principiului potrivit căruia “fiecare maghiar este răspunzător față de fiecare alt maghiar” și că protecția comunităților etnice este “o cauză națională, indiferent de politicile de partid”.

Datorită campaniei extrem de intense promovate de UDMR pentru susținerea MinoritySafePack, în România au fost strânse peste 300.000 de semnături, ceea ce, potrivit liderului Kelemen Hunor (sursa - udmr.ro), reprezintă un rezultat remarcabil, plasând România pe locul al doilea în clasamentul țărilor semnatare, și chiar pe primul loc, dacă se are în vedere dimensiunea comunității în raport cu numărul de semnături. Rezultate deosebite s-au înregistrat în județele Mureș (peste 50.000 de semnături), Covasna, Bihor, Sălaj, regiunea Ciuc. La adunarea semnăturilor au mai contribuit organizații ale minorităților din Ungaria și din zonele locuite de maghiari în Bazinul Carpatic, precum Partidul Comunității Maghiare din Slovacia, Uniunea Maghiarilor din Voivodina și Uniunea Rákóczi din Ungaria. La vremea respectivă, rezultatul final a fost apreciat de liderii UDMR drept “un succes al comunității maghiare”. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria și România.

Pronunțându-se asupra recentei decizii, prin care “succesul” s-a transformat în “eșec” UDMR apreciază că minorităților autohtone “le-a fost întors spatele”: “Comisia Europeană a dezamăgit minoritățile autohtone, prin faptul că a decis să ignore cererile a peste un milion de cetățeni europeni și rezoluția Parlamentului European și să nu inițieze legislație pentru protejarea minorităților naționale în cadrul inițiativei Minority SafePack. Prin decizia sa, Comisia a întors spatele atât minorităților autohtone, cât și cetățenilor semnatari, și Parlamentului European, care a adoptat o decizie în favoarea unei largi majorități și câtorva guverne susținătoare”. Se vor căuta “noi metode și un nou avânt”.

Ai noștri ca brazii!

Potrivit procesului verbal oficial al Parlamentului European (foto), la 14 decembrie 2020, rezoluția a trecut cu 524 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă” și 103 abțineri.

Dintre europarlamentarii români, au votat “pentru” : Lorant-Gyorgy Vincze (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR ), Vlad-Marius Botoș, Dacian Julien Cioloș, Dragoș Pîslaru, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache (USR-PLUS), Corina Crețu (Pro România).

S-au abținut: Carmen Avram, Dragoș Benea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb, Mihai Tudose (PSD), Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Vlad Nistor (PNL), Cristian Ghinea (USR-PLUS). Nu a votat Tudor Ciuhodaru (PSD).

Doar patru europarlamentari au votat “împotrivă”: Traian Băsescu, Eugen Tomac (PMP) Marian-Jean Marinescu (PNL), Cristian Terheș (PNȚCD).

Motivându-și votul “contra”, liderul PMP Eugen Tomac a explicat că, în opinia sa, MinoritySafePack reprezintă o acțiune subtilă, prin care Ungaria subminează România, deschizând, astfel, calea spre separatismul etnic: “Având convingerea că această inițiativă nu are menirea de a proteja minoritățile, care se bucură de toate drepturile și în UE, și în România, mi s-a părut prea mult și am votat împotrivă, din convingere. Nu-i înțeleg pe ceilalți bărbați ai României, de ce au băgat capul în nisip în loc să explice că e o chestiune nedreaptă la adresa noastră”. (sursa -B1TV).

Tomac salută, într-un text publicat pe pagina sa de socializare, decizia de săptămâna trecută a Comisiei Europene, cerând autorităților statului român să exprime un punct de vedere în această chestiune:

Comisia Europeana ne-a dat dreptate!”

În activitatea publică apar situații limită în care interesul politic te pune în dificultate și îți cere să faci anumite compromisuri. Politică fără compromis nu există, dar niciodată nu voi accepta să susțin inițiative împotriva intereselor fundamentale ale țării mele. Cu acest gând am votat în Parlamentul European, în urmă cu o lună, împotriva inițiativei cetățenești “Minority SafePack”, demers inițiat de Guvernul Ungariei și UDMR.

Consider că minoritățile naționale sunt o bogație pentru fiecare țară și că este dreptul fiecărui popor sa aibă șansa de a-și conserva identitatea culturală și lingvistică, fără a încălca, însă, ordinea constituțională și legislația europeană existentă în materie de drepturi și libertăți pentru minoritățile naționale.

Atunci când am anunțat că am votat împotriva “Minority SafePack” și am și argumentat de ce, m-am trezit cu un val de critici din partea celor care nu au înțeles un aspect elementar și anume că această inițiativă cuprinde, în mod subtil, o serie de aspecte ce urmăresc crearea unor precedente extrem de periculoase, care pot pune în dificultate mai multe state ale Uniunii Europene, iar România este prima țară vizată.

Comisia Europeană a limpezit însă o serie de temeri și a anunțat, cât se poate de clar, că nu va legifera pe domenii ce nu țin de competența sa. Păcat că statul român, ținând cont de contextul politic în care se află coaliția de la putere, nu a comentat deloc pe marginea acestui subiect, deși în mod evident, este obligația autorităților să explice de ce am atacat la tribunalul Uniunii Europene acest demers susținut de Guvernul de la Budapesta și de ce poziția Comisiei Europene trebuie salutată”.

Potrivit europa.eu, în UE sunt peste 60 de limbi minoritare sau regionale, vorbite de aproximativ 40 de milioane de persoane. “Comisia Europeană menține un dialog deschis, încurajând diversitatea lingvistică și depunând eforturi pentru conservarea acestui patrimoniu. Însă statutul juridic al acestor limbi și măsura în care primesc sprijin sunt stabilite de guvernele naționale”, se arată pe site-ul oficial al Uniunii.

 

Lasă un comentariu