Guvernul a aprobat un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
“Guvernul a adoptat Memorandumul pentru finalizarea MCV. Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esențiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecință a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiția pe drumul cel bun și de a consolida statul de drept și democrația din România”, a declarat ministrul Justiției, Stelian Ion.
Conform comunicatului, memorandumul are tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) - legislația în domeniul justiției” și prevede calendarul pentru adoptarea de către Executiv a proiectelor de interes pentru sistemul judiciar.
Astfel, arată sursa citată, în document se prevede aprobarea, cu prioritate, în Guvern, până la sfârșitul lunii februarie 2021, a proiectului de lege de desființare a SIIJ și transmiterea acestuia spre adoptare, în procedură de urgență, de către Parlament.
“Proiectele legilor justiției vor fi, de asemenea, aprobate de către Guvern până la sfârșitul lunii aprilie și transmise spre adoptare, în procedură de urgență, de către Parlament. Aceste demersuri sunt necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în ultimul Raport MCV, publicat de Comisia Europeană la 22 octombrie 2019”, precizează Ministerul Justiției.
“AMERICA A FOST UN MODEL PENTRU BUNICI ȘI CONTINUĂ SĂ FIE ȘI PENTRU NOI”
“Valorile fundamentale americane precum libertatea, domnia legii și democrația sunt și ale noastre”, spune vicepremierul Dan Barna.
“Președintele Joe Biden spunea, în urmă cu câteva minute: «America va conduce lumea prin puterea exemplului». Vom lucra îndeaproape cu noua administrație americană. Avem un parteneriat strategic pe care îl dorim continuat și dezvoltat, avem relații economice cu potențial de a crește la un nivel mult mai mare și mai ales avem de cultivat o prietenie pe care să o lăsăm moștenire celor care vor veni după noi. Valorile fundamentale americane precum libertatea, domnia legii și democrația sunt și ale noastre. Din acest motiv, America a fost pentru bunici și continuă să fie un model și pentru noi. Așa va rămâne. Acum și întotdeauna”, a scris Barna, miercuri seara, pe pagina sa de Facebook, după ceremonia inaugurală de la Washington.
Președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris au depus miercuri jurământul de învestitură.
Biden a devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii.
La rândul său, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare și prima persoană asiatică-americană care va deține funcția de vicepreședinte al SUA.
CAMPANIA ELECTORALĂ PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE A FOST BOGATĂ
Campania electorală pentru ultimele alegerile parlamentare a fost una bogată, întrucât partidele politice au declarat venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016, conform datelor incluse pe platforma www.banipartide.ro, lansată de Expert Forum.
Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri, deși există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse, precizează Expert Forum.
Conform sursei citate, cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi. Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie. Cei mai mulți bani au fost declarați de candidați în București, Iași și Prahova, iar cei mai puțini în Tulcea, Harghita și Covasna.
Totodată, o parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă. Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. În perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.
Strategiile competitorilor au fost relativ diferite, mai precizează comunicatul.
“Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei). PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice”, menționează sursa citată.
