FILE DE ISTORIE - A EXISTAT, “PE LOCUL LANDOR”, DIN HOTARUL SATULUI NANDRA, O MĂNĂSTIRE?

Începând munca de colectare a datelor pentru o monografie a satului Nandra, din comuna Bichiș, jud. Mureș, am consultat o excelentă lucrare, semnată de dr. Ioana Cristea-Panait1, care are un studiu introductiv, datorat prof. dr. Vasile Drăguț. În această lucrare se oferă unele informații despre Biserica din Nandra, în care găsește și următoarea afirmație: “Poporul a păstrat știrea despre o mănăstire «pe locul Landor», spre Fărău, pe care niciun alt izvor nu o mai semnalează”2. Precizez că Lándor este nu doar denumirea maghiară a satului Nandra, ci și numele unui hotar aflat în proprietatea acestui sat, situat aproximativ la mijocul distanței dintre Nandrași Fărău.

În studiul introductiv amintit, Vasile Drăguț scrie și el, preluând “știrea” de care amintește dr. Ioana Cristea-Panait: “În județul Mureș, situația este și mai gravă, pentru că aici se mai păstrează 70 de lăcașe, față de 154, care au dispărut, de asemenea au dispărut nu mai puțin de 25 de schituri și mănăstiri” (între care se amintește și Nnadra, n. I.R.), alături de mănăstirile (schiturile) din Ațintiș, Băița, Daia, Deag, Dumbrava, Hădăreni, Ibănești, Lăscud, Nandra, Nicolești, Orșova, Pădureni, Petrilaca, Râciu, Runcu (Hodac), Rușii Munți, Sâniacob, Sânmartinu de Câmpie, Solovăstru, Urisiu de Jos, Valea Iobăgeni, Valea Cuiejdiului”3

Care este adevărul? În mod evident, se face aici o confuzie între presupusa mănăstire din hotarul Landor și cea de lângă satul Fărău, puțin mai departe, pe aceeași direcție, sat Nandra - hotarul Landor, mănăstire pe care unii năndreni chiar o frecventau.

Interesant mi se pare faptul că pe celebra hartă iosefină4, din 1769-1773, există mențiunea Wallahisches Monaster. Kloster, cam în zona dintre Fărău (Forro) și Nandra.

De pe site-ul comunei Fărău - sat în care s-a născut Alexandru Lupeanu Melin (1887-1937), profesor romancier, nuvelist, eseist, ziarist și traducător -, aflăm că mănăstirea consemnată în harta iosefină era inițial o biserică de lemn, cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, datând din anul 1664, fiind construită de către credincioșii din satul Șilea (sat aparținând și acum comunei Fărău). Ulterior, sfântul locaș a primit hramul “SfântaTreime” și a fost strămutat într-un loc mai apropiat de localitățile Fărău, Heria, Gâmbuț, Șilea și Sâmbenedic, la circa 20 de km de Ocna Mureș și de Târnăveni.

Strămutarea a avut loc în 1996, în timpul starețului Paisie Ulesau, pictura din interior fiind realizată în anii 2002-2003. Biserica a fost sfințită la 28 oct. 2007, de către Ariepiscopul Alba Iuliei, actualul Arhi-episcop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, ÎPS Andrei5.

De menționat că unele persoane în vârstă din Nandra își amintesc de faptul că unii năndreni frecventau această mănăstire, poate și pentru faptul că era destul de apropiată de Nandra, pe drumul care ducea la “ocne” (Ocna Mureș).

Așa cum îmi spunea tânărul istoric Mircea-Gheorghe Abrudan, harta iosefină (Die Josephinische Landesaufnahme) “a fost realizată la circa 10 ani după barbaria făcută de generalul Nicolas Adolf von Buccow, de aceea nici nu apar pe hărțile josefine mănăstirile valahe, cele care apar fiind nu întâmplător cele care au scăpat de tunurile feldmareșalului, anume: Prislop, Sâmbăta de Sus, Geoagiu și Râmeț”. Iar mănăstirea de lângă Fărău, fiind oarecum mai izolată, a scăpat și ea de barbarialui Buccow, fiind menționată în harta iosefină.

 

1 Dr. Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească. Cu un Cuvânt înainte al PreaSfințitului Emilian, Episcop al Alba Iuliei și un studiu introductiv de prof. dr. Vasile Drăguț. Indice: Pr. Ștefan Urda, Editura Episcopiei OrtodoxeRomâne a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1987.

2 Ibidem, p. 176.

3 Ibidem, p. 15.

4 E vorba de harta Die Josephinische Landesaufnahme.Sectio 140.Albenser und ThordnerComitats, wieauchAranÿaserStuhls.

5 https://www.primariafarau.ro/manastirea-farau/#more-246 (data accesării: 22 ian. 2021)

 

Lasă un comentariu