CARDINAL IN PECTORE, PRIMUL PURPURAT AL NAȚIUNII ROMÂNE, IULIU HOSSU (PARTEA 1)

Iuliu Hossu, fiul lui Ioan Hossu, paroh greco-catolic, și al Victoriei, fostă Măriuțiu, a copilărit în casa părinților din satul natal, Milașul Mare, acum în județul Bistrița-Năsăud, pe atunci în județul Cluj, unde s-a și născut pe 30 ianuarie 1885. În aceeași localitate a început școala primară, după care a învățat la Reghin, la Gimnaziul Luteran, unde funcționau patru clase, cu aproximativ 140 de elevi în total, cei mai mulți, români, restul unguri și sași.

Dascălii predau numai în limba germană, cu excepția orelor de religie și a cântecului bisericesc, transmise în limba maternă a elevilor. Pentru că aceștia nu se îndepărtau unii de alții, ba chiar locuiau mai mulți în gazdă și plăteau împreună cazarea și mesele, ajungeau să vorbească cursiv germana și maghiara.

În anul școlar 1899-1900, Hossu a intrat în clasa a IV-a, la Gimnaziul superior romano-catolic din Târgu-Mureș, printre călugării franciscani, și după asta a trecut la Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj. Acolo s-a împrietenit cu Iuliu Hațieganu, viitorul fondator al unei școli de medicină importante, la Cluj, și amândoi s-au remarcat la învățătură. Într-a VI-a, de pildă, au avut media generală 1, echivalentul notei 9, astăzi. Iar în 1903 au plecat într-un pelerinaj la Roma, organizat de Vasile Hossu, vărul tatălui lui Iuliu și ulterior Episcop al Lugojului, scrie Adevărul.

Cum a terminat liceul, acesta l-a trimis pe viitorul cardinal la studii la Institutul “De Propaganda Fide” din Roma - Pontificio Collegio Urbano “De Propaganda Fide”, în italiană - de unde și-a luat diploma de doctor în Filozofie și Teologie. Șase ani a stat pe-acele plaiuri și a reușit să-și perfecționeze nu doar limba națională, ci și franceza și engleza.

Activitatea pastorală

În 1912 a luat ființă, la Gherla, “Uniunea misionară a clerului”, prin care preoții își perfecționau viața creștină. În anul 1929 s-a înființat, la mănăstirea Bixad, “Societatea preoților adoratori ai Sfintei Euharistii”. În sediul eparhial se țineau periodic exerciții spirituale pentru preoți.

În 6 august 1924, la Cluj, au fost preluate bunurile provenite din donația pontificală: biserica “Schimbarea la Față” (str. Eroilor nr. 10), o clădire cu etaj (str. Eroilor nr. 12), o clădire-parter, veche (str. Tomis) și o clădire cu etaj (str. I. Brătianu nr. 15).

La data de 18 decembrie 1926, Episcopul Iuliu Hossu a ținut o cuvântare în Senat, luând apărarea parohiilor care au sub 200 de familii. În luna februarie 1928 a intervenit, prin noi cuvântări la Senat, în dezbaterea proiectului Legii cultelor.

În 22 martie 1928, a luat ființă, la Cluj, Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU).

În data de 24 mai 1929, Episcopul Iuliu Hossu a luat cuvântul la Senat, în favoarea ratificării Concordatului (ratificat la 25 mai 1929).

Prin decret imperial, a fost numit episcop al Gherlei, în 3 martie 1917. În 21 aprilie 1917 a fost confirmat de Papa Benedict al XV-lea. În 4 decembrie 1917 a fost hirotonit episcop în catedrala din Blaj, prin punerea mâinilor mitropolitului Victor Mihali de Apșa, asistat de Demetriu Radu, episcopul de Oradea Mare, și Valeriu Traian Frențiu, episcopul de Lugoj. În 15 decembrie 1917 a preluat oficiul eparhial, iar a doua zi a avut loc instalarea solemnă în Catedrala din Gherla.

 

Lasă un comentariu