ADUNAREA GENERALĂ A FORUMULUI CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ȘI MUREȘ: ASPIRAȚIA ROMÂNILOR DIN CELE TREI JUDEȚE ESTE O CONVIEȚUIRE INTERETNICĂ NORMALĂ, ÎNTR-UN AREAL MULTIETNIC ȘI PLURICONFESIONAL - ȘI NU ÎNTR-O ENCLAVĂ ETNOCENTRISTĂ

Distribuie pe:

Scris de: Mesagerul de Covasna, la data de 27 ianuarie, 2021

Sâmbătă, 23 ianuarie 2021, la sediul Episcopiei Ortodoxe din Miercurea Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Forumului Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, la care au participat conducerea FCRCHM și președinții sau reprezentanții tuturor organizațiilor neguvernamentale componente. La lucrări a participat, ca invitat, dl prof. dr. Nicolae Brânzea, coordonatorul Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Analiza activității Forumului a pornit de la obiectivele stabilite în adunarea generală precedentă, ținută în 2018, când FCRCHM și-a propus să sprijine întărirea organizării comunitare în localitățile românești și în cele etnic mixte, să stimuleze solidaritatea românilor din întreg spațiul românesc față de românii din județele Covasna, Harghita și Mureș, să continue demersurile adresate administrației publice centrale și locale pentru soluționarea problemelor de fond privind păstrarea și afirmarea identității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, inclusiv să stimuleze dialogul cu reprezentanții comunității maghiare, din zonă, privind normalizarea conviețuirii interetnice.

Modul în care obiectivul de mai sus a fost atins a fost analizat în Raportul prezentat de președintele Consiliului Director al cărui mandat s-a încheiat, Marian Știopu, care a început făcând precizarea că, dintre numeroasele acțiuni dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de o mediatizare deosebită s-a bucurat Marșul Unirii, organizat de Asociația Voievozii Munților, cu căruțele, cu o sută de participanți, pe traseul Vâlcele - Alba Iulia.

În răstimpul perioadei de doi ani și șase luni, la care s-a referit raportul, aproape jumătate afectată de restricțiile impuse de stările de urgență și de alertă, conducerea Forumului a organizat adunări ale reprezentanților românilor din cele trei județe, la Izvoru Mureșului, Toplița, Întorsura Buzăului, Târgu-Mureș, Odorheiu Secuiesc și Sf. Gheorghe. Participanții la aceste întâlniri au adoptat poziția românilor din aceste județe, în problemele esențiale precum: asigurarea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic, stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a “ținutului secuiesc”, normalizarea conviețuirii interetnice în județele Covasna, Harghita și Mureș.

În intervalul de la ultima adunare generală au avut loc întrevederi ale conducerii Forumului cu prim-miniștrii Viorica Dăncilă și Ludovic Orban, cu președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, cu domnii Toni Greblă și Antonel Tănase, secretari generali ai Guvernului. O consecință remarcabilă a acestor întâlniri, la care au contribuit și politicieni locali, a fost înființarea Serviciului Dezvoltare Comunitară, asigurarea spațiilor de lucru pentru birourile teritoriale și încadrarea unui funcționar/consilier, în fiecare județ - și, bineînțeles, cofinanțarea unor proiecte culturale ale asociațiilor și instituțiilor românești din cele trei județe. Între acestea se prenumără și editarea a 11 volume în cadrul proiectului “Promovarea identității culturale românești, din sud-estul Transilvaniei, prin lucrări reprezentative” sau proiectul elaborat din inițiativa și cu binecuvântarea PS Andrei, intitulat “Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox”, prin care s-a asigurat achiziționarea serviciilor de restaurare și conservare a 23 de icoane pe lemn și 17 icoane pe sticlă, și 30 de volume de carte veche bisericească. Alte proiecte începute în anul 2019 și continuate în 2020 au fost Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita, prin care s-a realizat inventarierea fondului de carte de la Biblioteca “Nicolae Colan” (5.000 de volume), constituirea bibliotecii virtuale Eurocarpatica, scanarea și punerea în circuitul public, sub formă digitală și tipărită, a publicațiilor românești editate în perioada interbelică, în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita.

Dintre demersurile întreprinse de Consiliul Director al FCRCHM, în perioada analizată, raportul a amintit, printre altele: Petiția adresată Instituției Prefectului județului Covasna, prin care s-a solicitat luarea măsurilor legale care se impun față de glorificarea, în spațiul public, a conducătorului Diviziei Secuiești Károly Kratochvil, personalitate de marcă a mișcării revizioniste maghiare; Solicitarea adresată Ministerului Culturii și Identității Naționale, spre a lămuri dacă Primăria Sânmartin a solicitat și primit avizul pentru lucrările de amplasare a unei sole (cruci, stâlpi, monumente, inscripții) a militarilor maghiari, pe o suprafață de aproximativ 95% din totalul suprafeței fostului cimitir militar internațional din Valea Uzului, lucrări efectuate în etape după anul 1994 și până în prezent.

Definitivarea și tipărirea Notei de fundamentare privind respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, prezentată în cadrul conferinței pe tema “Folosirea limbilor de către autoritățile locale și regionale de la Bálványos” și trimiterea documentului la forurile competente din cadrul Uniunii Europene; Protest față de acțiunea ilegală și ofensatoare a arborării, în data de 13.03.2018, a mai multor drapele ale Ungariei, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, nerespectându-se astfel prevederile Legii nr. 75/1994 și față de discursul primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, din 15 martie 2018; Sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a faptelor comise de președintele Consiliului Județean Harghita, care a instigat public etnicii maghiari să blocheze intrarea în cimitir a românilor, cu prilejul Zilei Eroilor 2019. Toți cei șase lideri maghiari, respectiv Tamás Sándor, Borboly Csaba, Gergely András, Korodi Attila, Tánczos Barna și Mezei János au participat activ la instigarea maghiarilor și au blocat intrarea în cimitir a românilor etc.

Printre obiectivele nerealizate, Raportul a amintit stimularea constituirii și funcționării unor asociații comunitare locale, ca forme legale de autoorganizare a comunităților românești, care să reprezinte interesele specifice ale acestora, accentuându-se realitatea că reprezentarea populației românești în consiliile locale și în Parlamentul României este, actualmente, cea mai slabă din ultimii 30 de ani, că românii nu au obținut nicio funcție de vicepreședinte al Consiliului Județean sau de viceprimar în principalele orașe, că în majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ș.a. nu este încadrat niciun funcționar român, iar instituțiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria și cultura românilor din cele două județe, rămânând nesoluționate problemele de fond care condiționează dăinuirea românească, pe termen mediu și în perspectivă, în lipsa strategiei de dezvoltare economico-socială a județelor Covasna, Harghita și Mureș.

A fost scos în relief și efectul nociv al campaniilor electorale din Ungaria, adresate și maghiarilor din România, prin mass-media ungară, care promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic și unei conviețuiri normale, precum și informații deformate referitoare la cultura și istoria poporului român.

Din numeroasele luări de cuvânt, reținem precizarea făcută de dr. Ioan Lăcătușu, care a spus că, întâlnindu-se recent cu un profesor doctor docent din Iași, acesta a spus: “Am fost membru în Adunarea Constituantă, iar prima variantă a Constituției interzicea partidele pe criterii etnice”. N-a rămas această stipulare și am suportat consecințele, inclusiv Comisia de la Veneția a fost nedumerită de această opțiune. Iată însă că acceptarea formațiunilor politice pe criterii etnice ne-a dus pe noi în situația de a nu avea niciun cuvânt de spus la nivel local, iar privitor la subțierea continuă a populației românești din zonă și exodul competențelor, PS Andrei, președintele de onoare al Forumului, a afirmat că și la nivel bisericesc - deși aici sunt reguli destul de severe - nu pot fi obligați cei plecați la studii să se întoarcă în zonă.

În Strategia de acțiune a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, pentru perioada 2021-2024, adoptată de adunare, sunt prevăzute nu mai puțin de 32 de puncte, între care: actualizarea Notei cu problemele prioritare ale comunității românești din cele trei județe, pentru a căror rezolvare se solicită sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului României; concentrarea pe activități sociale, culturale, spirituale și educaționale cu impact pe termen lung, prin formarea unor specialiști, crearea unor locuri de muncă și strategii de durată, cu aplicare repetată; gestionarea și contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial, pe criteriu etnic, prin lansarea de ziare și platforme online în limba română, prin intermediul cărora își promovează obiectivele; continuarea demersurilor pe lângă Guvern și Președinție, în vederea adoptării strategiei de dezvoltare economică și socială pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, care să asigure o conviețuire interetnică normală, într-un areal multietnic și pluriconfesional, și nu într-o enclavă etnică, cu statut de co-suveranitate statală cu formațiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta.

Adunarea a aprobat aderarea la Forum a unor ONG-uri și a adoptat unele modificări ale Statutului, printre care și prelungirea mandatului președintelui la 4 ani. Noul președinte al FCRCHM este Teodor Dobrean, “un produs sută la sută harghitean”, cum s-a autocaraterizat românul care, în 2016, a reușit să intre, pentru prima dată după 24 de ani, în Consiliul Local Gheorgheni. Teodor Dobrean este actualmente consilier județean, președintele Comisiei Juridice a CJ Harghita și unul din reprezentanții Eparhiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei în Adunarea Națională Bisericească.

Lasă un comentariu