Într-o noapte, în 1962, George Wright a intrat cu un camarad într-o benzinărie, a ucis casierul, i-a furat toții banii din casă: 70 de dolari, a mâncat în grabă doi hamburgeri și a sters-o. La scurtă vreme, George a fost prins și condamnat la 30 de ani de închisoare. Pentru că 30 de ani erau inacceptabili pentru tânărul mânios, s-a unit cu încă câțiva, în 1970, într-un moment prielnic, băieții au anihilat garda, au capturat o mașină de poliție și, cu girofarul aprins, au dispărut în neant. Apoi, la 31 iulie 1972, deghizat în preot, George cu încă câțiva au deturnat un avion al companiei Delta cu destinația Miami și au aterizat în Algeria. Acolo a primit azil din partea Guvernului comunist. Odiseea lui a continuat prin Germania, Franța, Guinea-Bissau și, în cele din urmă, în Portugalia. Acolo și-a schimbat numele în Jorge dos Santos și a primit cetățenie.
Sub circumstanțe necunoscute, George își vine în fire. Pătruns de vinovăția nelegiuirilor sale, cade zdrobit la picioarele lui Hristos. “I-am cerut lui Dumnezeu să mă ierte și cred că m-a iertat”. Însetat după neprihănire, George se căsătorește, se alătură unei biserici și se botează. Apoi se apucă să lucreze cinstit și să-și crească frumos copiii. Chinuit de regrete, caută ocazii să facă binele: curăță de graffiti clădiri din Lisabona, ajută la renovarea unui centru pentru copiii bolnavi de SIDA, hrănește vagabonzii din oraș, plantează flori în grădina publică. Viața lui mărturisea o inimă schimbată. Timp de 40 de ani nu i se poate reproșa nimic, nici măcar o parcare nepermisă.
La 26 septembrie 2011, brațul lung al justiției americane îl identifică, pe baza amprentelor digitale. Îl arestează și cere extrădarea. Într-adevăr, l-au găsit pe George Wright, dar au arestat pe un altul, pe Jorge dos Santos! Guvernul portughez a refuzat extrădarea. Într-adevăr, era individul căutat. Dar nu era același.
