HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - UN DUȘMAN CARE TREBUIE “ȚINUT ÎN FRÂU”

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că, la nivel mondial, aproximativ 1,13 miliarde de oameni au hipertensiune arterială (HTA), subliniind că, în ciuda prevalenței crescânde, ea este încă neînțeleasă pe scară largă. Cercetătorii demontează câteva mituri legate de HTA.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ NU ESTE GRAVĂ

Fals. HTA poate fi, cu siguranță, o afecțiune foarte gravă. Fără tratament, cresc riscurile pentru unele probleme de sănătate: atac de cord, accident vascular cerebral, boli de rinichi, insuficiență cardiacă, angină, pierderea vederii și boli ale arterelor periferice.

Hipertensiunea provoacă daune în mai multe moduri: în timp, poate determina reducerea elasticității arterelor, fenomen care, la rândul său, scade cantitățile de sânge și de oxigen care ajung în inimă, deteriorând-o.

Hipertensiunea arterială poate afecta și vasele de sânge ale creierului, ceea ce crește riscul ca acestea să se blocheze sau “să explodeze”.

TENSIUNEA ARTERIALĂ RIDICATĂ ESTE INEVITABILĂ, ODATĂ CU ÎNAINTAREA ÎN VÂRSTĂ

Fals. Hipertensiunea nu este inevitabilă și nu este o parte normală a îmbătrânirii. Deși HTA este mai frecventă în rândul vârstnicilor, ea poate să apară la adulții de vârstă mijlocie, dar și la tineri.

HTA afectează aproximativ 7,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani, 33,2% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani și 63,1% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

În ciuda acestei prevalențe în creștere, odată cu vârsta, anumite “intervenții” în stilul de viață pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta HTA: reducerea consumului de sare, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și un regim alimentar sănătos.

AȘ AVEA SIMPTOME, DACĂ AȘ SUFERI DE HIPERTENSIUNE

Fals. Singura modalitate de a depista HTA este măsurarea tensiunii arteriale. De obicei, nu există semne sau simptome care să indice că o persoană are hipertensiune. Acesta este și motivul pentru care unii medici consideră HTA drept “ucigașul tăcut”.

HIPERTENSIUNEA ESTE CARACTERISTICĂ ÎN FAMILIA MEA, DECI NU POT FACE NIMIC

Fals. Cu toate că, potrivit cercetărilor, hipertensiunea are o anumită componentă genetică, nimeni nu este “scutit”. Adesea, afecțiunea se dezvoltă din cauza factorilor legați de stilul de viață, cum ar fi regimul alimentar și alți factori pe care genele nu îi influențează.

Autorii unui studiu din 2018, au analizat datele genetice, stilul de viață și starea de sănătate la un număr de 277.005 de persoane concluzionează:

“Arătăm că respectarea unui stil de viață sănătos, un consum limitat de alcool, un indice scăzut de masă corporală și o activitate fizică crescută sunt asociate cu tensiunea arterială mai mică, indiferent de tensiunea arterială subiacentă unui risc genetic”. Autorii au mai constatat că “respectarea unui stil de viață sănătos este asociată cu un risc mai mic de infarct miocardic, accident vascular cerebral și boli cardiovasculare, fără vreo legătură cu predispoziția genetică.”

NU FOLOSESC SARE DE MASĂ, DECI NU TREBUIE SĂ-MI FAC GRIJI CU PRIVIRE LA APORTUL DE SODIU

Parțial, adevărat, dar, atenție! Organizația Mondială a Sănătății recomandă nedepășirea consumului zilnic de 5 grame de sare de masă, pentru a ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Ei explică faptul că “ar putea fi prevenite 2,5 milioane de decese în fiecare an, dacă consumul global de sare ar fi redus la nivelul recomandat”.

Cu toate acestea, numai evitarea sării de masă nu este suficientă atunci când se limitează aportul total de sare. Este importantă citirea etichetelor, deoarece sarea apare într-o gamă largă de alimente, uneori în cantități foarte mari.

Potrivit Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC, aproximativ 40% din aportul zilnic de sodiu provine din alimente precum * pâine * pizza * sandvișuri * mezeluri * supe * gustări sărate, cum ar fi chipsuri, popcorn, covrigi și biscuiți * brânză * ouă.

Alimentele ultraprocesate sunt deosebit de bogate în sare. Consumul acestor alimente - care includ băuturi răcoritoare, ciocolată, chipsuri, bomboane, cereale îndulcite pentru micul dejun și supe la plic - poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea altor boli.

De exemplu, un studiu publicat în British Medical Journal (BMJ), care a inclus date de la peste 100.000 de persoane, a constatat că “o creștere cu 10% a proporției de alimente ultraprocesate din dietă a fost asociată cu o creștere semnificativă, de peste 10% , a riscurilor de cancer, inclusiv de sân”.

De asemenea, merită menționat faptul că atât sarea kosher (sare comestibilă, grosieră și fără aditivi comuni - n.n.), cât și sarea de mare sunt la fel de dăunătoare, consumate în exces.

CÂND TENSIUNEA ARTERIALĂ RĂSPUNDE LA MEDICAMENTE, POT SĂ RENUNȚ LA TRATAMENT

Fals. Persoanele care iau medicamente pentru tratarea HTA pot constata că tensiunea arterială revine la normal. Cu toate acestea, pentru mulți oameni, hipertensiunea este o afecțiune pentru tot restul vieții.

Este important să urmați recomandările medicului și să reduceți doza sau să opriți administrarea medicamentului numai atunci când medicul confirmă că acesta este cel mai bun mod de acțiune. Potrivit American Heart Association (AHA): “Obișnuiți-vă cu gândul că va trebui, toată viața, să vă tratați pentru HTA. Medicii vor reduce, uneori, dozele de medicament ale unei persoane, după atingerea tensiunii arteriale normale și menținerea acesteia timp de un an sau mai mult, deși se întâmplă rar ca tratamentul să fie întrerupt în totalitate. O anumită formă de tratament trebuie continuată pe tot parcursul vieții, pentru rezultate bune. “

HIPERTENSIUNEA SE VINDECĂ

Fals. În prezent nu există niciun remediu pentru hipertensiune. Cu toate acestea, există modalități de a gestiona afecțiunea și de a reduce impactul acesteia asupra sănătății: * reducerea consumului de alcool * exerciții fizice * gestionarea stresului * renunțarea la fumat * menținerea unei greutăți corporale moderate * administrarea de medicamente.

DOAR BĂRBAȚII SUFERĂ DE HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Fals. Deși oricine poate dezvolta hipertensiune, bărbații prezintă un risc mai mare, până la vârsta de 45 de ani. De la 45 la 64 de ani, toată lumea are un risc similar de a dezvolta HTA.

Cu toate acestea, după vârsta de 64 de ani, riscul pare să fie mai crescut în rândul femeilor.

CONCLUZII

Hipertensiunea este pe cât de răspândită, pe atât de gravă. Deși poate fi o afecțiune pe tot parcursul vieții, există multe modalități de a o gestiona și de a reduce riscurile pentru sănătate asociate acesteia.

Abordând miturile legate de hipertensiune, putem contribui la reducerea impactului acesteia asupra societății, confruntându-ne direct cu factorii de risc și lucrând împotriva lor. (sursa - medicalnewstoday.com)

***

În România, HTA are o prevalență de 45% în rândul adulților, atenționează specialiștii din cadrul Societății Române de Hipertensiune Arterială.

Potrivit medicilor, HTA, nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect conduce la multiple complicații, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Medicii recomandă control medical periodic - pentru cei care nu se știu hipertensivi, cel puțin o dată pe an, pentru cei care se știu hipertensivi, ori de câte ori este nevoie până la optimizarea tratamentului și, ulterior, la 6 luni - 1 an, dar și respectarea schemelor de tratament instituite de medicii curanți.

Într-un comunicat transmis, anul trecut, în plină pandemie, conducerea instituției citate (sursa - agerpres.ro) precizează că, potrivit analizelor statistice, HTA nu influențează rata de mortalitate în COVID-19: “Hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienți spitalizați pentru COVID-19, în unele raportări până la 40% din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziția că hipertensiunea arterială ar favoriza infecția cu SARS-COV-2 și prognosticul ei nefavorabil. Dar trebuie să ținem cont de faptul că formele severe evoluează în special la persoanele în vârstă de peste 65 de ani, în rândul cărora se află și mulți hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19”, se arată în documentul citat.

 

Lasă un comentariu