LIMBA NOASTRĂ, O OMOARĂ

Stați, nu săriți, nu e scris greșit versul basarabeanului Mateevici! Strict trimitere la ce se întâmplă astăzi în România, acolo unde, dacă nu se nasc autostrăzi sau alte lucrări care să dăinuie zeci sau sute de ani, apar malformații lingvistice care pot viețui sute de ani. Un exemplu recent, învățământul remedial. Un funcționar de la Ministerul Educației și Cercetării a inventat cuvântul care nu există în dicționare. Dacă voia să fie exact, folosea un cuvânt mai potrivit și existent, remediabil, deoarece, în ce hal e învățământul românesc, poți vorbi doar de necesitatea de a fi reparat, care poate fi corectat sau care poate fi vindecabil, fiind chiar o boală netratată, de 31 de ani, care afectează viitorul copiilor. Stai jos, 4, cum ar spune un profesor de limba și literatura română, la auzit bazaconie lingvistică!

Noroc cu pandemia, că limba română vie s-a mai pricopsit cu un cuvânt inexistent. Via un alt funcționar, de prin Ministerul Sănătății. Și vorbim de izoletă, inventată de un barbar român din italienescul care înseamnă insulă, probabil pe ideea că bolnavul e ca o insulă, izolat și transportat, cu trimitere la alte cuvinte cu terminație în letă, vehicule (bicicletă, trotinetă, rachetă). Stai jos, 4!

Cea mai dementă invenție a barbarului român din pandemie vine de la unul din Ministerul Sănătății. Contacți. Și ce dacă nu există cuvânt care să desemneze ce crede individul nostru că ar trebui? Sună prețios? Sună? Seamănă cu un cuvânt existent? Seamănă? Te face să pari mai inteligent? Probabil, la piață! Un fel de locație, cuvânt existent în altă formă, de chirie, dar pe care un alt ins l-a folosit cu sensul de loc și a fost copiat masiv de cei care voiau să vorbească la fel de prețios, ca prostul respectiv. Un fel de abea, folosit deja masiv în România, pentru că abia pute a moldovenism și nu mai e la modă. Sau un fel de pus ghilimele doar sus, că așa e la imperiul britanic sau la americani, plus scrisul substantivelor cu literă mare, să fim prețioși până la groapă.

Limba română e vie, vă va spune orice profesor de limba română, dar asta nu înseamnă că trebuie acceptate orice inepții din partea unor... bugetari. Pentru că mâine va fi poate prea târziu pentru a le sancționa. DEX-ul e suficient de bogat, nu e nevoie de inventat cuvinte noi, nu ne vom putea compara niciodată cu numărul de cuvinte din limba engleză, de pildă. Și apropo de limba engleză, se apucă un galez din părinți norvegieni, numit și după explorator celebru, să scrie o carte pentru copii. Bine, omul a scris mai multe cărți de succes, dar ne referim doar la Marele uriaș prietenos. Carte care a intrat, acum câțiva ani celebră la OPC, pentru că un politician PSD a mirosit: cuvinte care nu există! OPC cu șef polițist (!) a interzis comercializarea cărții, a amendat librăria și după vreo 5 ani judecătorul a anulat amenda și a stabilit că agentul constatator nu are treabă pe lumea asta și calificare cu analiza literară a unei cărți. Am dat această referință pentru a arăta că un cuvânt poate deranja, motivat sau nu, deși acolo era vorba de o carte pentru copii în care personajul e ca un copil fără educație, care se adresează fetiței, vorbind de buhăhăpăitori, cam ca Yoda, care se pare că nu deranjează pe nimeni, din moment ce nu sunt plângeri! Din păcate, astăzi, bugetarii noștri nu au scuza uriașului și invenția de cuvinte sau importul eronat al altora nu e normal când te adresezi unor maturi. În rest, toate bune, așteptăm noile transferuri lingvistice, limba română e vie și suportă orice!

 

Lasă un comentariu