Duminică, 7 februarie a.c., la Sângeorgiu de Mureș, la statuia martirului neamului românesc, din fața școlii “Constantin Romanu-Vivu”, unde este amplasat bustul său, de la ora 16 a avut loc o comemorare a înaintemergăturului neamului românesc, din perioada Revoluției de la 1848, Constantin Romanu-Vivu. Cele două parohii ortodoxe din Sângeorgiu de Mureș au organizat un parastas de pomenire a revoluționarilor de la 1848-1849, la împlinnirea a 172 de ani de la acele evenimente, a celor care s-au născut sau au fost înmormântați în Parohia Ortodoxă Sângeorgiu de Mureș. Este vorba de: profesorul Constantin Romanu-Vivu, prefectul Legiunii a XII-a Mureșul de Sus, membru în Consiliul Național Român; protopop Ștefan Moldovan, viceprefect al Legiunii a XII-a Mureșul de Sus, născut la Pintic; Nicolae Mureșan, viceprefect, membru al Cartierului General al lui Avram Iancu, născut în Sângeorgiu de Mureș, fiul preotului ortodox din Sângeorgiu; Simion Farago, tribun, născut în Sângeorz; cancelistul Nicolae Moldovan, tribun, din Sângeorz; protopop Elie Farago, născut în Sângeorz, familia Farago fiind ctitori ai Bisericii Ortodoxe din Sângeorz; 10 români împușcați la marginea comunei Sângeorgiu de Mureș, la ieșirea spre Ernei, înmormântați acolo, într-o groapă comună, în primăvara anului 1849; 6 români spânzurați și înmormântați într-o groapă comună, la intrarea în cimitir, lângă clopotnița capelei.
Constantin Romanu-Vivu s-a născut în anul 1821, la Pintic, Teaca, din județul Bistrița-Năsăud. A fost ales prefect al Ținutului Mureșului de Sus, la data de 18 octombrie 1848, cu sediul la Reghin, în armata condusă de Avram Iancu. El a fost conducătorul Legiunii a XII-a, română. După înfrângerea revoluției de la 1848, Constantin Romanu-Vivu a fost arestat și escortat spre Cluj, pentru a fi judecat. Dar treaba nu a decurs conform planurilor. Trupele maghiare, care îl escortau, la data de 9 februarie 1849, la granița dintre Sângeorgiu de Mureș și Târgu-Mureș, locul cunoscut drept “Căpâlna”, a fost executat în mod bestial, împreună cu alți martiri români, la data de 9 februarie 1849. Martiriul acestui înaintemergător nu a fost neglijat și dat uitării de sângeorzeni. În acel loc a fost ridicat un monument închinat martirilor români, al cărui inaugurare a fost la 14 septembrie 1936. Ulterior, în anul 1940, trupele horthyiste au dinamitat monumentul, acesta nemaifiind reconstruit ulterior. La data de 7 februarie a.c. a fost organizat un moment comemorativ, un parastas de veșnică pomenire, organizat de cele două parohii ortodoxe, la care a participat un sobor de preoți: Eugen Bărăian, Gigel Roată și Cristian Stoica, la care s-au alăturat Ilie Luca și Iacob Mărginean, cântăreți bisericești. Alocuțiuni despre viața și importanța marelui înaintemergător al neamului românesc au rostit Eugen Bărăian, preot paroh de Sângeorgiu de Mureș, Valentin Constantin Bretfelean, președintele Societății Culturale “Constantin Romanu-Vivu”, și Ilarie Gheorghe Opriș, președintele Societății Culturale “Sfântul Gheorghe”. La monumentul eroului martir au fost depuse coroane de flori din partea celor două parohii ortodoxe din Sângeorgiu de Mureș, din partea P.M.P. și P.S.D. Să reținem două amănunte. Bustul lui Constantin Romanu-Vivu, din fața școlii, este realizat de Ion Vlasiu, iar inscripția de pe monument aparține profesorului dr. Ioan Ranca. După cum a anunțat în încheiere preacucernicul părinte Eugen Bărăian, aceste parastase de pomenire în memoria și cinstirea martirilor Revoluției de la 1848-1849 vor avea loc în fiecare an, în prima zi de duminică a lunii februarie.
