Motto: “Pe 3 februarie 2009, România devenea mai mare. (...) Era prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918”. (Bogdan Aurescu)
Miercuri, 3 februarie 2021, s-au împlinit 12 ani de la finalizarea Procesului României în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ), în cazul privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră. În urma acestui Proces, care s-a derulat pe durata a mai mult de patru ani, țării noastre i-au revenit aproape 80% din suprafața de platou continental și zonă economică exclusivă din bazinul de vest al Mării Negre aflată în dispută în fața CIJ, ceea ce reprezintă prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918.
Pentru România, cea de a 100-a Hotărâre a CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat un succes diplomatic important, prin recunoașterea jurisdicției și a drepturilor suverane ale țării noastre cu privire la 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproximativ 4% din suprafața țării noastre. În același timp, Hotărârea Curții, adoptată cu unanimitate, ceea ce a reprezentat o premieră în istoria CIJ, a devenit un punct de referință pentru soluționarea diferendelor internaționale pe cale pașnică în domeniul delimitărilor maritime, fiind citată consistent în jurisprudența CIJ și a altor instanțe internaționale, precum și în doctrina dreptului internațional în materie.
,,Alături de colegii mei de echipă, formată preponderent din experți români, am demonstrat că munca realizată profesionist, perseverent, argument cu argument, are capacitatea să ne conducă eforturile la bun capăt și să producă rezultate cu impact național și internațional. Hotărârea dată de Curte a arătat, la rândul său, că România are oamenii și capacitatea să își susțină interesele cu fruntea sus, în cele mai înalte foruri internaționale și, în final, să aibă câștig de cauză. România a dovedit că are maturitatea și expertiza necesare în dreptul internațional al delimitărilor maritime, pe care suntem în continuare deschiși să o împărtășim și altor state.”, a declarat cu acest prilej ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, fostul Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție (2004-2009), care a condus pledoariile României în acest caz.
Hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din ultimii ani, atât pentru România, cât și la nivel internațional. Prin intermediul Hotărârii, CIJ a clarificat o serie de aspecte importante pentru dreptul internațional al mării, devenind un reper important pentru delimitările maritime ulterioare.
Hotărârea CIJ a marcat o serie de premiere, atât pentru țara noastră, cât și la nivel internațional, fiind prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de cei 15 judecători, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negociere.
Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă de actualul ministru de Externe Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție, și a fost compusă din 20 de membri, dintre care 3 consilieri străini (ajutați de doi asistenți ai acestora), experți în domeniul dreptului internațional. Media de vârstă a diplomaților români implicați în acest proces a fost de doar 32 de ani. Componenta română a Echipei a elaborat pledoariile care au fost depuse și susținute atât în faza scrisă, cât și în cea orală a procesului, și a susținut o parte importantă a pledoariilor în timpul etapei orale din luna septembrie 2008.
“Recurgerea la jurisdicția Curții Internaționale de Justiție a reflectat consecvența României în a-și fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului internațional și de a urmări soluționarea disputelor pe care le-ar avea cu alte state doar prin mijloace juridice, prin excluderea abordărilor unilaterale.
Soluționarea delimitării din Marea Neagră de către instanța de la Haga a fost benefică pentru ambele state, favorizând abordarea agendei bilaterale într-un spirit constructiv și contribuind la stabilitatea regională. România a fost și rămâne un susținător ferm al suveranității, integrității teritoriale și unității Ucrainei.
În același timp, importanța Hotărârii în acest caz transcende relația bilaterală, reprezentând un model de soluționare a unei dispute prin mijloace pașnice, în baza aplicării dreptului internațional, pentru întreaga regiune a Mării Negre”, se spune în comunicatul citat.
Bogdan Aurescu, principalul actor român din această dispută legală, declara: “...Pe 3 februarie 2009, România devenea mai mare. Cu 9.700 km² de spații maritime - platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră. Era prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României de la Marea Unire din 1918. (...) Eram la Haga cu echipa României și așteptam verdictul Curții, din ceea ce urma să fie cea de-a 100-a Hotărâre a Curții Internaționale de Justiție. A fost unul din cele mai intense momente din viața mea. Stăteam cu privirea lipită de ecran, încercând să ne dăm seama cât dă României această linie provizorie. (...) Toate circumstanțele relevante invocate de Ucraina (disparitatea marcată a lungimii coastelor, preponderența geografică a Ucrainei în zona de delimitare, explorarea și exploatarea resurselor de hidrocarburi și activitățile de supraveghere a pescuitului) au fost pe rând respinse de CIJ. Inclusiv argumentul ucrainean privind rolul Insulei Șerpilor: prezența Insulei Șerpilor în zonă de delimitare nu justifică o modificare a liniei de echidistanță provizorii; în aceste condiții, nu este necesar ca instanța internațională să se pronunțe asupra caracterului de insulă sau stâncă. Cu alte cuvinte, instanța a considerat că parametrii geografici ai Insulei Șerpilor, izolată și neintegrată în coasta Ucrainei, o fac să nu aibă niciun efect asupra liniei de echidistanță provizorii. (...) Se terminase Procesul, iar România era mai mare. Așa s-a scurs ziua de 3 februarie 2009. Și în fiecare an de atunci, pe 3 februarie, retrăiesc aceste momente, împreună cu colegii din Echipa de la Haga, cu aceeași intensitate, care nu poate fi uitată - atât cât voi trăi”.
Doamne-ajută, să nu fie degeaba! Există cantități uriașe de petrol și hidrocarburi care așteaptă să fie exploatate de români, ca și aurul Apusenilor. Câte decenii trebuie să mai treacă pentru a ne trezi “din somnul cel de moarte”?
