DELICIOASE, DAR... PERICULOASE

Potrivit unei meta-analize recente, consumul de alimente prăjite este legat de un risc crescut de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Analiza a comparat rezultatele a 19 studii, dintre care 17 au vizat evenimente cardiovasculare majore, iar 6 au investigat rata și riscul de mortalitate.

Autorii au descoperit că riscul crește cu fiecare 4 porții de prăjeli (460 de grame) consumate săptămânal. Rezultatele analizei au fost publicate în revista Heart.

În general, dieta occidentală este bogată în carne procesată, grăsimi saturate, zaharuri rafinate și carbohidrați și săracă în fructe, legume, cereale integrale și fructe de mare. Acest tip de dietă - considerat un factor de risc pentru obezitate și diabet de tip 2 - și impactul asupra sănătății cardiovasculare au constituit obiectul cercetării menționate.

Alimentele “tăvălite” prin făină și apoi prăjite sunt, de cele mai multe ori, bogate în calorii, încât, după cum subliniază cercetătorii, ele sunt delicioase, fapt ce încurajează consumul lor.

De asemenea, alimentele prăjite, în special cele provenite din localurile de tip fast-food, conțin adesea grăsimi trans (artificiale, periculoase). Acestea cresc colesterolul “rău” și reduc nivelurile colesterolului “bun”.

În plus, cercetătorii subliniază că prăjirea crește nivelul de produse chimice secundare, care pot afecta răspunsul inflamator al organismului.

Oamenii de știință asociază consumul de alimente prăjite cu obezitatea, diabetul de tip 2, boala coronariană și hipertensiunea.

Autorii au reunit rezultate din 17 studii, care au inclus date de la 562.445 de participanți și 36.727 evenimente cardiovasculare majore, pentru a evalua legătura cu riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, au colectat date din șase studii, care au implicat 754.873 de participanți și 85.906 de decese, pentru a identifica asocieri între prăjeli și riscul de mortalitate. Ei au descoperit că, în comparație cu respondenții care au consumat cantitatea cea mai mică de alimente prăjite, cei care au consumat cel mai mult au prezentat un risc crescut cu 28% de evenimente cardiovasculare majore, un risc crescut cu 22% de boli coronariene și un risc crescut cu 37% de insuficiență cardiacă.

Meta-analiza a constatat, de asemenea, că fiecare porție suplimentară, săptămânală, de alimente prăjite a crescut riscul de insuficiență cardiacă cu 12%, de atac de cord și accidente vasculare cerebrale cu 3% și de boli de inimă cu 2%.

Echipa nu a identificat însă nicio asociere între prăjeli și riscul de mortalitate cauzată de boli cardiovasculare. Acest lucru poate reflecta inconsecvența constatărilor anterioare și numărul limitat al dovezilor. Autorii cred că pe viitor, cercetătorii ar putea găsi o asemenea asociere dacă vor face studii mai aprofundate și vor urmări, timp mai îndelungat, evoluția participanților.

Prof. Riyaz Patel, profesor de cardiologie și consultant cardiolog la University College London, care nu a fost implicat în studiu, spune că rezultatele reflectă nivelul actual de înțelegere a biologiei: “Știm că prăjirea alimentelor le poate degrada valoarea nutrițională, poate genera grăsimi trans, despre care se știe că sunt dăunătoare, precum și creșterea conținutului caloric al alimentelor, toate acestea ducând, în cele din urmă, la procese care pot provoca boli de inimă.”

Cercetătorii avertizează că cele mai multe dintre studiile incluse în meta-analiză au examinat doar efectele unui singur tip de mâncare prăjită, cum ar fi peștele prăjit sau cartofii prăjiți, și nu toate prăjelile consumate de participanții la studiu. Acest lucru poate însemna că asocierile au fost subestimate.

Prof. Patel subliniază că studiile s-au bazat și pe memoria respondenților, care ar fi putut duce la subestimarea sau supraestimarea cantității de alimente prăjite consumate: “Mai mult decât atât, nu consumăm alimente în mod izolat, deci este greu să surprindem pe deplin complexitatea a ceea ce și cum mâncăm, mai ales de-a lungul multor ani”, spune el: “Foarte important: și alți factori asociați consumului de alimente prăjite ar putea contribui la creșterea riscurilor: tendința de a bea mai multe băuturi îndulcite cu zahăr, sarea în exces, consumul altor alimente nesănătoase, lipsa de exerciții fizice, fumatul etc. Este posibil ca o mare parte din aceste date să nu fi fost abordate în studiile anterioare, deci nu pot fi luate în considerare pe deplin “.

Autorii meta-analizei sunt de acord că stabilirea legăturii exacte dintre consumul de prăjeli și riscul de boli cardiovasculare și de mortalitate cardiovasculară necesită mai multe cercetări.

(sursa - medicalnewstoday; foto - healthline.com)

Lasă un comentariu