“ÎNLOCUIREA CAPITALISMULUI NU MAI E O UTOPIE”

Distribuie pe:

Într-un interviu acordat revistei “Capital”, redactor Ciprian Mailat, Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naționale a României, susține că “Lumea pregătește scena pentru deceniul următor”. La ce se referă? De fapt, la ce schimbare se referă intervievatul? Că “Pandemia a provocat o criză globală cu un grad de pericol în creșterea economică. Criza sănătății publice, dublată de cea economică, au indus dramatice crize sociale. Confruntată, astfel, cu trei crize dure, lumea întreagă caută răspunsuri adecvate, soluții speciale. Fed-ul în vară și Banca Centrală Europeană, în noiembrie, au organizat forumuri cu participarea celor mai mari bănci din lume și a unor personalități ale vieții academice, pentru a recontura rolul politicilor monetare, în deceniul 2021-2030”. Scopul acestor forumuri, printre altele, a fost să pregătească instituțiile producătorilor și consumatorilor pentru a lua cele mai potrivite măsuri, încă de la 1 ianuarie 2021, mai ales că, din cauza pandemiei și a crizei economico-financiare, s-a produs și o “criză” între ofertă și cerere, mai exact între oferta tot mai mare de consum și cerere. De ce? Din cauză că pandemia a blocat, prin restricțiile imense ale guvernelor, libertatea de mișcare a oamenilor, iar aceștia, speriați de pericolul îmbolnăvirii, au cheltuit și cheltuiesc tot mai puțin, încât multe sectoare economice au intrat în insolvență sau, și mai rău, în faliment, iar multe și-au redus activitatea, lăsând milioane de persoane în șomaj, cu venituri reduse, care nu le mai permit să cumpere produse și servicii decât pe cele de strictă necesitate. Concomitent, au crescut prețurile, inflația. Urmarea este dezastruoasă pentru cele mai multe sectoare economice, să amintim doar industriile turismului, hoteluri și restaurante, transporturile aeriene, auto care, la rândul lor, au redus drastic realizarea de produse și consumul din aceste sectoare importante, chiar principale ca surse de venituri la bugetul țărilor, mai ales a celor care 75-80% se realizează din industria turismului și a activităților legate de turism, fiind obligate să trimită salariații în șomaj.

După pandemia provocată de virusul ucigaș, lumea se va schimba profund, ca și sistemul capitalist, sistem care în ultimele două secole a cunoscut schimbări permanente, și se va schimba și în continuare. Paul Mason, apreciat analist economic mondial, în cartea sa: “Postcapitalismul - Un ghid pentru viitorul nostru” (apărută în limba română la Editura Litera) susținea că, “suntem la un pas de o schimbare uriașă și atât de profundă încât, de data aceasta, însuși capitalismul, sistemul extrem de complex pe baza căruia funcționează societăți întregi, va evolua în ceva cu totul nou. În centrul acestor schimbări se află tehnologia informației, o revoluție care (așa cum afirmă autorul) are potențialul de a remodela fundamental noțiunile de “muncă”, “producție” și “valoare”, dar și de a distruge o economie bazată pe piețe și proprietate privată. De fapt, după Paul Mason, acest lucru se întâmplă deja.

Cu alte cuvinte, același lucru îl susțin și alți autori de specialitate care doresc să ne arate cum se poate construi o societate mai echilibrată și durabilă decât cea pe care ne-o oferă neoliberalismul, la care se va renunța. Se susține că printr-un “consens tot mai larg între mișcările de protest, economiștii radicali și partidele politice radicale din Europa (la noi AUR) este modul în care se poate atinge acest obiectiv: “suprimarea marilor afaceri financiare, anularea austerității, investiții în energia verde și încurajarea muncii bine plătite”.

Așa cum mai susține, în cartea sa, Paul Mason, “orice guvern care sfidează măsurile de austeritate se va lovi instantaneu de instituțiile globale, care protejează acel 1% al celor mai bogați oameni”. Acest lucru s-a întâmplat în Grecia, în anul 2015, “după ce alegerile au fost câștigate de partidul radical de stânga, când Banca Centrală Europeană, a cărei sarcină era să încurajeze stabilitatea băncilor grecești, și-a retras sprijinul pentru acestea, determinând retragerea din depozite a sumei de 20 de miliarde de euro”. Astfel, guvernul a fost pus în situația să aleagă între faliment și supunere. Deci, criza provocată de pandemie și cea economico-financiară (la noi și cea socială), nu prevestesc în timp doar sfârșitul modelului neoliberal, ele sunt și un simptom al nepotrivirii de lungă durată între sistemele pieței libere și economia bazată pe informație.

De fapt, cartea lui Paul Mason “explică motivele pentru care înlocuirea capitalismului nu mai este o utopie, modul în care formele primare ale economiei postcapitaliste se pot regăsi în sistemul actual și cum pot fi extinse rapid”.

Toate aceste probleme se întâmplă și la noi, prin toate măsurile pompieristice, pe care le ia guvernarea tripartită, să dăm numai un exemplu impus de ANAF privind dreptul discreționar al inspectorilor de a bloca conturile în toate băncile și a lua banii contribuabililor, fără a verifica dacă persoana fizică sau juridică este datoare sau nu la stat. Grav este abuzul și faptul că funcționarul fiscal, chiar dacă a greșit, nu are nicio răspundere. Răspunsul ANAF dat păgubitului e să se adreseze instanței, dacă vrea să-și recupereze banii confiscați prin abuz. Interesant e faptul că această procedură nu se aplică companiilor de stat, care sunt datori la buget cu miliarde de lei, ca și multinaționalelor aflate în aceeași situație.

Interesant și de neînțeles e faptul că cele trei partide care formează guvernul, mai ales USR, au uitat de promisiunile din campania electorală că nu vor mai tolera corupția care dijmuiește bugetul statului de zeci de miliarde de euro, care ar fi suficiente să majoreze pensiile și alocațiile pentru copii și să modernizeze spitalele și sistemul de educație. Deocamdată o fac numai prin declarații pe care nici ei nu le cred.

 

Lasă un comentariu