Sensurile celor două cuvinte din titlu sunt bine definite în DEX-ul limbii române. Pentru conviețuire și sinonimul său, coabitare, putem lua în considerare multiple ipostaze ale viețuirii în comun: în plan familial, în spațiul unei localități sau al unei zone geografice ș.a., dar și în sensul activității în spațiul politic. Conlucrarea presupune efectuarea unor activități în comun pe baza unei înțelegeri, explicite sau implicite, între persoane, grupuri de persoane sau entități bine definite.
Luând ca zonă de discuție sensurile celor două sintagme care se referă la spațiul social-politic, evoluția societății omenești din “zorii”existenței sale până în epoca modernă ne oferă multiple exemple și argumente că o bună conviețuire, care include și conlucrarea celor implicați, a avut ca efect benefic mersul înainte al acesteia. În același timp, contraexemplele și rezultatele lor nefaste, la fel de evidente, nu lipsesc Conviețuirea sau coabitarea politică este prezentă și vizibilă la nivelul unui stat atunci când între “culoarea” politică a președintelui statului și cea a puterii legislative și executive există diferențe majore. Situație pe care a traversat-o și țara noastră până nu demult. Starea tensională potențială în astfel de circumstanțe politice duce la ciocniri de natură legislativă ce pot atrage și blocaje în situații extreme. Societatea, în ansamblul său, în situația creată are de suferit, progresul ei fiind în bună măsură încetinit prin dispute uneori sterile, alteori cu grade de intensitate ce pot produce conflicte până la nivelul de mișcări stradale violente.
Situația evocată mai sus la nivel național poate fi transpusă până la nivelul unei comunități regionale sau locale prin simetria ce poate fi întâlnită în relația Președintele Consiliului - Consiliul Județean sau Primar - Consiliul local. Efectele unor astfel de poziționări relative sunt atunci resimțite imediat în viața comunităților aflate în astfel de situații.
Desigur, la nivelurile locale menționate, specificul relațiilor interumane poate atenua în bună măsură intensitatea divergențelor posibile, dar nu le poate anula total. În astfel de situații este foarte important nivelul de civism și de responsabilitate politică a celor care fac parte din structurile care sunt în situații antagonice din punct de vedere politic.
Indiferent dacă rezultatul proceselor elective generează în final situații de coabitare/conviețuire politică în sensul celor descrise mai sus, sau nu, menținerea unui spirit politic democratic european în cadrul diverselor structuri decizionale-parlament, consilii județene, consilii locale-impune ca regulă asigurarea unei atitudini de conclucrare onestă a reprezentanților aleși în folosul cetățenilor. De altfel, jurământul depus de fiecare persoană aleasă în structurile menționate precizează expres acest deziderat.
Capacitatea de a asigura compromisuri acceptabile în folosul unei comunități este o măsură a competenței politice a celor desemnați ca reprezentanți ai locuitorilor din comunitățile administrate. Intransigența prost înțeleasă și “fundamentalismul” politic sunt cauze care pot aduce deservicii majore cetățenilor.
Baza unui comportament în spiritul unei conviețuiri și conlucrări profitabile pentru comunitatea în cauză este respectul reciproc al membrilor săi responsabili cu luarea deciziilor și capacitatea acestora de a nu încălca o așa numită “linie roșie” care separă zona interesului general de cel al intereselor de grup sau chiar individuale. Respectarea principiului: “Salus populi suprema lex esto - Salvarea poporului să fie legea supremă”, enunțat încă din timpul Romei antice, este o obligație morală ce nu poate fi încălcată.
Județul Mureș este un areal geografic și social în care conviețuirea și conlucrarea are un câmp larg în care să se manifeste: interetnic, interconfesional, intercultural ș.a. și bineînțeles interpolitic. Tot ceea ce se petrece bun în aceste “spații de interacțiune complexă” are o rezultantă care poate genera progresul comunității ce populează zona și să determine acea “stare de bine”socială pe care locuitorii acesteia merită să o aibă pe termen lung.
O astfel de evoluție, pe care ne-o dorim, depinde în măsură hotărâtoare de calitatea, competența și implicarea oamenilor care-și asumă responsabilitatea de a gestiona problemele comunității. Desigur, reflecția conviețuirii și conlucrării politice la nivel național are consecințe majore care se vor resimți, în bună măsură, la nivel regional și local.
Faptul că în lumea de azi comunicarea și interacțiunea la distanță poate avea efecte în timp real în influențarea luării unor decizii de mare importanță în plan social-economic induce cetățenilor obligația de a fi participanți la procesul decizional prin expunerea unor opinii fie direct, fie prin intermediul reprezentanților aleși. A fi, azi, cetățean responsabil impune o atitudine proactivă, într-un spirit cât mai european, în diversele planuri ale conviețuirii și conlucrării pentru a asigura condițiile necesare generării progresului comunitar.
Evoluția atât de neașteptată din ultimul an a vieții pe întregul mapamond, datorată pandemiei de Covid-19, ne demonstrează cu tărie importanța inestimabilă a conlucrării, în diverse planuri, pentru societatea umană în secolul al XXI-lea.
