Roverul Perseverance, aparținând NASA, a ajuns cu bine la suprafața planetei Marte, joi, după o călătorie de aproximativ 480 de milioane de kilometri.
Toate etapele premergătoare asolizării, desfășurate în intervalul celor “7 minute de teroare” în care NASA nu poate transmite comenzi în timp real roverului din cauza decalajului de 11 minute dintre Pământ și Marte, s-au derulat conform planului misiunii.
Perseverance a intrat în atmosfera marțiană cu o viteză de aproximativ 20.000 km/h, protejat de scutul termic, după care și-a aprins retromotoarele pentru a decelera suficient pentru a elibera parașuta supersonică. La aproximativ 300 de metri altitudine, parașuta s-a desprins. Treapta de coborâre a roverului s-a activat și a lăsat roverul să cadă în gol, susținut de un set de cabluri lungi de 6,4 metri. Treapta de coborâre și cablurile s-au desprins de îndată ce roțile roverului au atins solul marțian.
Membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale după ce au putut observa pe monitoare primele imagini transmise de rover din craterul Jezero.
Sistemele de bord ale roverului funcționează în parametri normali. Perseverance este cel de-al 5-lea rover trimis de NASA pentru a explora suprafața lui Marte, după Sojourner, Spirit, Opportunity și Curiosity. Perseverance este însă primul rover care va culege mostre de sol de pe Marte și le va depozita la suprafața planetei de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară și vor fi aduse pe Pământ pentru a fi studiate.
O altă particularitate a acestei misiuni este că roverul Perseverance a adus pe Marte și un micuț elicopter-dronă, Ingenuity, care cântărește aproximativ 1,8 kilograme (în gravitația terestră) și are dimensiunile aproximative ale unei cutii de șervețele. Ingenuity are însă ambițioasa misiune de a deveni primul aparat de zbor construit de om care zboară în atmosfera unei alte planete.
Obiectivul misiunii roverului Perseverance este căutarea urmelor străvechi ale vieții pe Marte. Dacă, în prezent, suprafața lui Marte este un deșert înghețat, oamenii de știință au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roșie au existat odinioară mări, lacuri și cursuri de apă, care alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent ar fi creat condițiile optime apariției vieții, cel puțin sub forma microorganismelor.
În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu se vărsa printr-o deltă într-un lac ce acoperea craterul Jezero. Zona acestei foste delte a fost aleasă pentru asolizarea roverului. Echipa Perseverance este de părere că, dacă a existat într-adevăr viață în trecutul planetei Marte, în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice și alte potențiale urme de organisme microbiene.
