Toți avem nevoie de prieteni, de anturaj, de oameni cu care să comunicăm la diferite nivele de apropiere sufletească. Către unii ne putem deschide sufletul, cu unii putem sta de vorbă doar la o cafea, altora le apreciem părerea într-o anumită situație, cu anumite persoane știm precis că vom râde, dar doar pe umărul unora vom plânge, iar alții sunt doar o parte oarecare din viața noastră și trecătoare prin viața noastră. Tuturor acestor oameni, le acordăm un anumit procentaj din încrederea noastră. Încercăm să legăm prietenii tot timpul, dar nu toți oamenii ne vor fi prieteni. Nu înseamnă neapărat că ne vor fi dușmani, dar probabil că așa cum au apărut în viața noastră, tot așa vor dispărea. Ei din viața noastră, noi din viața lor. Nu întotdeauna găsim explicații, dar se întâmplă. Nevoia de afecțiune, de comunicare, de atenție o simțim toți. Toți vrem să le primim, dar în ce măsură știm să oferim toate acestea? Prieteniile au la bază elementarul principiu al fizicii: acțiune și reacțiune. Când acțiunea noastră sau a omului care își dorește prezența noastră în viața lui naște o reacțiune.... putem spune că există șansele unei prietenii. Când nu există reacțiune... am dat de un drum înfundat. Uneori, viața ne dă mai mult decât am oferit noi, alteori, nu primim nici măcar cât am oferit. Fiecare om intră în viața noastră ca un dar sau ca o lecție. Depinde de noi ce învățăm de la fiecare om.
(foto: WordPress)
