Dintr-o dezbatere recentă, organizată de “Salvați Copiii România”, cu tema “România are cele mai multe nașteri din Europa la mame având vârsta sub 15 ani. Ce trebuie făcut?”, aflăm că ultimele date ale Biroului European de Statistică - Eurostat arată că România se plasează pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la numărul de mame minore: “În UE, numărul total de mame minore este de 1.794, din care 749 sunt din România, aproape 40%. Există țări care nu au nicio mamă minoră, precum Olanda, Danemarca și Finlanda, state în care educația pentru sănătate este obligatorie încă de la vârsta de 3 ani”!
JUDEȚUL MUREȘ, ÎN TOP
În ceea ce privește repartizarea pe județe, în țară, datele arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt Mureș (931), Dolj (838), Brașov (830), Iași (733) și Bacău (722), iar la polul opus se află Brăila (248), Mehedinți (234), Caraș-Severin (209), Gorj (190) și Tulcea (187).
În opinia dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, factorii care pot contribui la prevenirea sarcinilor adolescentine sunt grupați în trei categorii: cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală, o soluție fiind revizuirea cadrului legal, dar și o colaborare interinstituțională.
Cu toate acestea, anul 2020 a însemnat un acces și mai limitat la serviciile de asistență socială și medicală pentru minorele care au rămas însărcinate.
“Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate, din zonele rurale defavorizate, să meargă la medic, până când situația se înrăutățește. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, spune Gabriela Alexandrescu, președintele “Salvați copiii România”.
EDUCAȚIA SEXUALĂ ESTE VITALĂ
Medicii prezenți la dezbatere au subliniat importanța educației sanitare și de reproducere pentru copii și părinți, precum și nevoia urgentă de servicii comunitare integrate, care să evalueze cazurile aflate la risc și să monitorizeze adolescentele în timpul sarcinii și după naștere.
“Părinții, în general, ar fi de acord cu lecții de educație pentru sănătate, chiar dacă printre ei există unii care cred că această educație de reproducere este un lucru rușinos.
Ministerul Educației trebuie să impună cursuri pentru toți copiii din școală, pentru că în momentul când ei ajung adolescenți vor să cunoască lucruri. Dar le caută pe internet, în loc să le afle de la noi, părinții, doctorii, educatorii, psihologii. Trebuie să introducem în școli această educație pentru sănătate, să introducem în discuțiile cu părinții educația, ajutați de comunitate și de biserică.
Zero educație sexuală, zero planificare parentală, de asta au avut parte mamele minore în pandemie. Adolescentele nu au avut, pur și simplu, cui să se adreseze. Policlinici închise, medici redirecționați către spitale suport Covid, școli închise, spitale care refuză avortul, lipsa banilor pentru asistență medicală într-un cadru privat.
În cele mai multe cabinete medicale din comunități, nu existau, nici înainte de pandemie, produse specifice de contracepție, precum pastile și prezervative. Soluția este ca toate zonele din țară să fie asigurate cu asistență medicală comunitară (asistent medical, consilier școlar și asistent social), precum și cu moașe”, susțin medicii.
AMPUTARE PSIHOLOGICĂ ȘI EMOȚIONALĂ
Un raport al “Salvați copiii România”, realizat în perioada noiembrie 2019 - ianuarie 2020, arată că dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere și 29 la a doua naștere, iar pe segmentul 15 - 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naștere, 3.851 se aflau la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11... la cel de-al cincilea copil!
“Aceste fetițe, care sunt la vârsta la care ar trebui să se joace cu păpușile, sunt condamnate din momentul în care rămân însărcinate. Sigur că ele o să își ascundă sarcina, iar o mamă inconștientă nu observă că fetița ei are niște modificări în corp. Printre cele mai mari riscuri la sarcinile adolescentine sunt nașterile premature, malformațiile copilului, care nu se poate dezvolta într-un corp de copil de 12 - 13 ani, precum și mortalitatea infantilă. România se menține pe primele locuri la mortalitatea infantilă (5,8 la mie în 2019), dublă față de media europeană.
La acestea se adaugă amputarea psihologică și emoțională, pe care o suferă mama adolescentă, stigma cu care trebuie să se lupte mai departe, familia care o renegă și imposibilitatea de a crește singură un copil, mai ales dacă acesta se naște cu malformații. Abandonul școlar are loc, în cele mai multe cazuri, la mame minore, iar un mare semn de întrebare rămâne despre cine asigură resursa de viață pentru mamă, copil, familie”, mai atrag atenția specialiștii. (L.P.)
