* “Nu apărem pe pământ pentru a trăi. Apărem pentru a pieri și a muri. Trăiești copil, crești, și foarte repede începi să îmbătrânești. Cu toate acestea, este greu să-ți imaginezi o lume fără de Dumnezeu. Este totuși mai simplu să ți-o imaginezi cu Dumnezeu”.
***
* “N-am reușit să cred destul. Eu sunt, din păcate, ca omul acela care se spune că făcea în fiecare dimineață această rugăciune: “Doamne, fă-mă să cred în Tine”. Și m-a convins uneori că El există cu adevărat: “Odată mergeam la piață în Paris. Era vara anului 1945 și eu nu aveam niciun franc la mine. Cu capul plecat, gânditor, la un moment dat am găsit în drumul meu o plasă cu suma de 300 de franci. Atunci am crezut că Domnul mi-a ascultat gândul meu”.
***
* “Totul e absurd și toți sunt absurzi, atunci când lipsește Dumnezeu. În același timp, în ciuda a orice, cred în Dumnezeu, pentru că cred în rău. Dacă răul există, atunci există și Dumnezeu. Nimeni nu poate să demonstreze că nu există răul. De ce cred în Dumnezeu? Nu sunt nici atât de prost, nici atât de inteligent și, pentru aceasta, nu îndeplinesc niciuna din condiții”.
Eugen Ionescu (1909-1994), cunoscut în afara României sub numele de Eugene Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului și membru al Academiei Franceze. S-a născut la Slatina, și-a petrecut copilăria în Franța, pentru a reveni în anul 1924 în România, unde a urmat studiile liceale și universitare. Debutează cu poezii în revista Bilete de papagal. Volumul de critică literară NU (1934), premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu, contrariază prin ludicul și nonșalanța cu care tratează valorile bine stabilite ale literaturii române. În 1938 pleacă, ca bursier, la Paris. După război, se impune în teatru de avangardă francez și e recunoscut apoi, în lumea întreagă, drept unul dintre cei mai mari dramaturgi ai secolului xx. Scrierile sale sunt cele mai multe în limba franceză. În limba română a publicat: Elegii pentru ființe mici (versuri 1931), NU (critică literară, 1934), Englezește fără profesor (piesă de teatru, 1934), Război cu toată lumea (publicistică, 1992).
P.S. Cuviosul Paisie Aghiorâtul (1924-1994), preot ortodox athonit, scriitor bisericesc: “Omul stricat, stricat gândește, pe toate le interpretează de-a stânga și le vede anapoda. În timp ce acela cu gânduri bune, orice ar vedea, orice îi vei spune, își va pune în minte gândul cel bun”.
-350x320.jpg)