8 MARTIE, ÎN PANDEMIE: NU NE PREA ARDE DE GHIOCEI, VIORELE, POEZELE ȘI „ȚICLAME" LA GHIVECI...

Distribuie pe:

Luni, care va să zică, e Ziua Internațională a Femeii - „partea frumoasă a lumii". Cuprinși de emoțiune, bărbații (tot un fel de „parte a lumii", dar nu chiar așa de „frumoasă") se pregătesc să-și omagieze nevestele, soacrele, tătăișele, șogorițele, vecinele de apartament etc., dând buzna pe la tarabele cu aranjamente florale, mărțișoare, mâțișoare și alte bibiluri, care au împânzit unitățile administrativ-teritoriale de pe cuprinsul patriei. Brusc, au fost uitate restricțiile impuse de pandemie. Nu se păstrează „distanța socială", iar masca a fost plasată, strategic, sub bărbie sau pe chelie. (Adevăru-i că n-ai cum să simți mirosul delicat al zambilei, cu masca pe figură.) Virusul, cu diversele lui tulpini, poa' să circule, de capul lui, măcar de 8 Martie. Purtătorii de șapcă și brăcinar întâmpină marea sărbătoare, care după cum îl duce capul: pictorii „vernisează" expoziții cu portrete de femei, istoricii „istorisesc" despre rolul femeii în istorie, poeții scriu poezii „de suflet și adâncă simțire", închinate femeii (cărora le acordă și „frumoase diplome"), prozatorii își storc creierii să compună mesaje duioase, noroc că internetul le vine în ajutor, cu texte gata scrise, pe toate gusturile (servicii complete, ca la pompele funebre, scuzați), așa că nu le rămâne decât să le copieze și să le semneze în nume propriu… Ți-e și lehamite de-atâta atenție, iubire și recunoștință…

Dar, să nu mai lungim vorba… Deloc euforic, dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, ne aduce cu picioarele pe pământ(ul) secătuit de pandemie și străbătut de noi și noi tulpini ucigașe. Cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, dr. Kluge a dat publicității o declarație de presă, atrăgând atenția asupra dificultăților și inechităților cu care se confruntă femeile de pe întregul continent, cu precădere cele care activează în domeniul medical, dar și victime ale cotonogelilor încasate de la partenerii de viață.

Iată - sintetizează dr. Kluge - cam cum stăm cu pandemia (în prag de sărbătoare):

* Săptămâna trecută, noile cazuri de COVID-19 în Europa au crescut cu 9%, atingând peste un milion de cazuri. Mai mult de jumătate din regiunea noastră înregistrează un număr tot mai mare de infecții noi.

Asistăm la o recrudescență a cazurilor în Europa Centrală și de Est, dar și în mai multe țări din vestul Europei, unde ratele erau deja ridicate. Tulpina identificată inițial în Marea Britanie a fost raportată în 43 din 53 de țări din regiune, cea din Africa de Sud - în 26 de țări, iar cea din Brazilia și Japonia - în 15 țări europene.

* Stresul continuu asupra spitalelor și a lucrătorilor din domeniul sănătății este abordat cu acte de solidaritate medicală între vecinii europeni. Cu toate acestea, la peste un an de la izbucnirea pandemiei, sistemele noastre de sănătate nu ar trebui să se afle în această situație.

Vaccinarea salvează, deja, vieți, spitalizarea și decesele în majoritatea grupurilor cu risc au scăzut semnificativ, dar imunizarea întregii populații va necesita timp.

În total, 45 de țări din regiunea europeană a OMS au început vaccinările; 1,9% din populația din 40 de țări și 24,5% din lucrătorii din domeniul sănătății din 20 de țări au primit seria completă de vaccinare împotriva COVID-19.

„Luni este Ziua Internațională a Femeii și vreau să profit de această ocazie pentru a atrage atenția asupra problemelor care le afectează pe femeile care muncesc într-unul dintre cele mai importante domenii, la nivel global și regional: domeniul sănătății și asistenței sociale, marcat de inegalități structurale de gen", spune dr. Kluge.

Se știe, de mult, că, în comparație cu bărbații, situațiile de urgență au un efect major asupra sănătății femeilor - și COVID-19 nu face excepție, cazurile confirmate fiind mai frecvente la femei și la tineri.

Chipul lucrătorului medical din prima linie, despre care vorbim atât de des, este, în cea mai mare parte, chipul unei femei. Peste 7 din 10 lucrători în domeniul sănătății și serviciilor de sănătate, la nivel mondial, sunt femei. În regiunea noastră, 84% dintre asistenții medicali și 53% dintre medici sunt femei (…). În urmă cu cinci săptămâni, din cele 1,3 milioane de lucrători din sănătate, care fuse-seră infectați cu COVID-19, 68% erau femei, precizează oficialul OMS.

De 8 Martie, acesta transmite câteva mesaje-cheie (ce-i drept, fără ghiocei și zambiluțe):

* În primul rând, să diminuăm impactul socio-economic sever al COVID-19 asupra femeilor și să rezolvăm diferența de salarizare, prin investiții în locuri de muncă în domeniul sănătății și asistenței sociale, asigurându-le salarii și condiții de muncă echitabile.

În perioade non-pandemice, femeile efectuează de 3 ori mai multe servicii de îngrijire și de muncă domestică neremunerate decât bărbații. Măsurile de izolare au agravat acest dezechilibru, închiderea școlilor fiind doar un exemplu.

Femeile sunt mai solicitate în ce privește „școala de acasă" a copiilor - o activitate care le limitează considerabil posibilitățile de a presta muncă plătită. De asemenea, femeile sunt responsabile, în mod disproporționat față de bărbați, de cea mai mare parte a sarcinilor casnice, de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă.

În domeniul sănătății, femeile sunt angajate în locuri de muncă cu statut inferior și în funcții mai prost plătite. Diferența de salariu între femei și bărbați, în sectorul sănătății, este mai mare decât în alte domenii, chiar cu 25%, ceea ce este inacceptabil.

* În al doilea rând, trebuie să le asigurăm femeilor un rol din ce în ce mai important în luarea deciziilor la nivel național, regional și local, cu privire la prevenirea și controlul COVID-19.

Din motive întemeiate, în acest an, tema Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, este „Femeile în funcții-cheie: asigurarea unui viitor egal într-o lume COVID-19" - pentru că sănătatea globală a fost de prea mult timp condusă de bărbați și asigurată de femei, ceea ce se reflectă în faptul că ele reprezintă 70% din forța de muncă din sănătate, dar dețin doar 25% din funcțiile de conducere.

Femeile rămân, în mare parte, absente din procesul de luare a deciziilor la nivel național sau global cu privire la gestionarea crizei pandemice. Aceste neajunsuri sunt determinate de stereotipuri, discriminare și dezechilibre de putere. Unele femei sunt în continuare dezavantajate, în funcție de rasă sau pe criterii socio-economice.

* În al treilea rând, avem nevoie de asistență socială sporită, prevenire, depistare precoce și asistență pentru femeile cu risc de violență domestică.

În întreaga regiune, rapoartele privind violența împotriva femeilor înregistrează o creștere dramatică. Nenumărate femei sunt nevoite să intre în „lockdown" la domiciliu, alături de agresorii lor. În timp ce riscul violenței crește, rapoartele arată că accesul femeilor la servicii de asistență socială este din ce în ce mai precar.

Unele adăposturi pentru femeile victime ale violenței domestice sunt fie supraaglomerate, fie reprofilate, închise ori desființate.

Femeile au, în comparație cu bărbații, suferințe psihice mai intense, asociate cu COVID-19. Datele din 2020 de la o linie de asistență socială austriacă arată că 68% dintre apelanți erau femei și că, la toți parametrii de sănătate mintală, femeile au avut rezultate mult mai slabe decât bărbații.

Profesioniștii din domeniul sănătății prezintă un risc mai mare de traume psihice, tulburări legate de stres și depresie. Studiile arată că 20-70% din forța de muncă din domeniu se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Cele mai mari preocupări sunt teama de a nu fi infectat cu virusul și teama de necunoscut.

Ratele ridicate de transmitere și răspândirea rapidă, în întreaga regiune a noilor tulpini necesită: vigilență sporită la tulpinile care prezintă o amenințare de transmisibilitate sau severitate crescute * îmbunătățirea testării și izolării cazurilor, urmărirea și plasarea în carantină a contacților, precum și acordarea de asistență medicală * mai multă concentrare asupra prevenirii și controlului altor boli * relaxarea coerentă, treptată și bazată pe dovezi, a comunităților, în interiorul țărilor și între state, doar atunci când este oportună; * accelerarea procesului de vaccinare.

„…Nimic din toate acestea nu poate fi ignorat. Și toate acestea pot fi schimbate. Deoarece atunci când sistemele sunt zdruncinate până în străfundurile lor, există o posibilitate de a regândi și de a construi societăți mai bune - și este datoria noastră să înțelegem acest lucru și să-l punem în aplicare. Nu este vorba doar de corectarea unor inegalități de lungă durată. Este vorba despre femei, ca lideri în domeniul sănătății, și despre răspunsurile la crize. Este vorba despre egalitate și de nevoia de protejare a femeilor. Este vorba despre îndreptarea greșelilor - în afara și în interiorul zidurilor spitalului - pentru un bine mai mare… Sănătatea globală trebuie condusă și asigurată de noi, toți", conchide dr. Kluge. (sursa - euro. who.int, declarație de presă, Copenhaga, 4 martie)

 

 

Lasă un comentariu