Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, au desfășurat, recent, un studiu despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de românii din mediul urban, din care aflăm că majoritatea lor s-au bazat, în cea mai mare măsură, pe încrederea în propriile capacități.
Echilibrul, în relațiile cu alte persoane
Întrebați care este principalul lucru care i-a ajutat cel mai mult în perioada pandemiei, 37% dintre orășeni au declarat că încrederea în propriile forțe a fost lucrul care i-a ajutat cel mai mult să își păstreze echilibrul, iar pentru mai mult de un sfert dintre ei (28%), prezența unor relații bune, semnificative cu alte persoane a fost factorul cu cel mai mare impact asupra echilibrului personal (de remarcat că procentul pentru tinerii între 18 și 29 de ani ajunge aici la 50%).
Pentru 12% dintre români, activitatea profesională a fost principalul lucrul care le-a dat stabilitate, 11% s-au bazat în principal pe practica spirituală (religioasă) și abia 7% au reușit să își mențină echilibrul datorită încrederii în mobilizarea întregii lumi pentru a găsi soluții la pandemie.
Viața profesională, deteriorată ...
Cercetarea mai relevă faptul că aproape 4 din 10 români din mediul urban (37%) spun că, în pandemie, viața lor profesională s-a deteriorat, procentul fiind mult mai mare la tineri (54%, pentru tinerii între 18 și 29 de ani).
Volumul de muncă a crescut față de cel de dinainte de pandemie, pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii de 18 - 29 de ani (54%).
37% dintre românii din mediul urban au experimentat dificultăți legate de urmarea planului de carieră, iar în cazul tinerilor urmărirea planului de carieră a fost mai dificilă pentru jumătate dintre ei (49%).
Lucrul de acasă, împreună cu comunicarea online cu colegii și șefii, au adus schimbări în relaționarea cu aceștia. Mai mult de un sfert dintre românii din mediul urban (26%) declară că relațiile cu colegii sunt mai dificile în pandemie, procentul ajungând la 33% în rândul tinerilor de 18 - 29 de ani, iar 23% declară că au o comunicare mai dificilă cu șeful direct (și aici procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 32%).
Empatia, salvatoare!
“Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea.
Ce putem face, însă, pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor? Putem să fim, în mod intenționat, mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune. Să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru, adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva și, în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui. Să restabilim echilibrul între noi și celălalt, dacă vedem că discuția s-a blocat sau a deviat și să rezolvăm obstacolul care a apărut între noi”, spune Ana-Maria Năstase, psihoterapeut și coordonator al cercetării “Fii bine cu tine”.
Factori de protecție
Ce i-a ajutat pe români să își păstreze totuși echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o? Același specialist adaugă că studiile științifice în psihologie au identificat anumite lucruri care, prezente într-o manieră suficient de bună în viața oamenilor, au un factor de protecție:
“Printre lucrurile care ne ajută pe toți (nefiind singurele), se numără cel puțin o relație bună cu o altă persoană, un loc de muncă, o activitate profesională care să acopere din nevoile noastre de a fi productivi, de a învăța și exersa abilități, încrederea în propriile noastre forțe și capacități de a ne descurca cu experiențele dificile, o practică religioasă sau spirituală, încrederea în comunitatea și societatea din care facem parte”.
Simptome psihologice
Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă (47%), iar 80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi o deteriorare a rutinei legată de mișcare (54%), oboseală (41%), anxietate (38%), iritabilitate (36%), dificultăți de somn (35%) și deteriorarea rutinei legate de masă (30%).
Mai mult, studiul a arătat că tinerii sunt un grup mai vulnerabil în fața dificultăților cauzate de pandemie. Un procent semnificativ mai mare de persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (față de populația generală) au declarat că au avut o deteriorare a rutinei legată de mișcare (76%), oboseală (55%), anxietate (48%), iritabilitate (39%), dificultăți de somn (55%) și deteriorarea rutinei legate de masă (55%).
Ce ar trebui să facă angajatorii
“Invităm angajatorii să abordeze cu seriozitate impactul pandemiei asupra sănătății psihice a tinerilor și să genereze programe de recuperare, de stimulare a rezilienței pentru a reface energia, buna funcționare și productivitatea celor mai tineri dintre noi.
Beneficiul va fi unul direct, pentru propria companie sau instituție, dar și unul indirect, la nivelul comunităților și societății. Este interesul fiecăruia dintre noi să asigure o generație de profesioniști, care să fie sănătoși fizic și psihic, pe termen lung”, afirmă și Diana Vasile, președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.
Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie a anului curent (2021).
