HORIA BĂDESCU - “STAREA DE CUVÂNT”…

Distribuie pe:

“…Iar dacă Ființa are un sens, și are unul, atunci și Poezia îl are. Sensul Poeziei este starea de cuvânt, așa cum sensul clopotului este starea de sunet, așa cum sensul pietrei este starea de tăcere.

Starea de cuvânt, adică jupuirea Ființei de eternitatea istoriei. Precum, altădată, Sfântul Bartolomeu, Poezia se duce să-l întâlnească pe Dumnezeu purtând pe umărul însângerat propria piele, viața poetului”.

***

Trece iarna ca un fir de ceață,

trece viața ca un țipăt lung,

ochii lumii nu ne mai ajung

să ne spele inima de greață;

trece primăvara într-o seară,

trec grăbiții clipei negustori,

pe gâtlejul mierlei, uneori,

mâinile tăcerii se coboară;

trece vara, încă trece vara,

trec iubirile ce n-au venit,

surugiul ceasului oprit

trage butca norilor la scară;

trece toamna, trecem noi urcând

pe tulpina umbrei în pământ.

***

Ni s-au tocit picioarele de mers,

pe fața noastră vânturile ară,

întunecata ochilor secară

de coasa serii spicul și l-a șters.

Ne iese părul țestelor invers

și dinții-și sapă înapoi sălașe,

în gropile memoriei se-ngroașe

gunoiul aruncat din univers.

Doar pieile cât ne mai învelesc

și ața vinelor nu se descoase,

prin larma sîngelui se-aud în oase

ferigile pustiului cum cresc

încolăcindu-ne încet grumazul.

Mai caută-mi cu mâinile obrazul!

***

Să veghem

asupra ochilor noștri

pot privi înlăuntru;

cele din afară

înspăimântându-se!

N.red. Horia Bădescu (n.1943), poet, prozator, eseist, doctor în litere, absolvent al Facultății de Filologie din cadrul UBB Cluj-Napoca, este membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj. Este deținător al Ordinului național Meritul Cultural în grad de Comandor (2004).

Poemele selectate fac parte din volumul Fierul Spinilor, Editura Mesagerul, 1995. (I.S.) (Sursă grafică: corina chirilă și hobbymobila.ro)

 

 

Lasă un comentariu