SÂMBĂTĂ, 20 MARTIE, ZIUA VA FI EGALĂ CU NOAPTEA

Distribuie pe:

De două ori pe an, pe plan astrologic, se petrece echinocțiul, când ziua este egală cu noaptea. Astfel, prima dată se întâmplă echinocțiul de primăvară, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera cerească sudică în cea nordică, iar a doua oară, atunci când Soarele traversează ecuatorul cersc și trece din emisfera nordică în cea sudică, reprezentând echinocțiul de toamnă.

În acest an, la nivelul țării noastre, echinocțiul de primăvară are loc sâmbătă, 20 martie, la ora 09:37, moment de la care durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă până în jurul datei de 20 iunie, odată cu solstițiul de vară (cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte).

Potrivit Observatorului astronomic “Amiral Vasile Urseanu” București, echinocțiu reprezintă momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, iar ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pâmânt, iar linia echinocțiului (sau linia echinocțială) este dreapta de intersecție a planului eclipticii cu planul ecuatorului ceresc.

Tradiții și obiceiuri

În ziua echinocțiului de primăvară începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: “Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tot la această dată, copiii și tinerii se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă, recitând diverse urări populare.

Colindătorii oferă stăpânilor caselor câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul acestor flori, copiii primesc bani, ouă sau diverse cadouri pe care le împart apoi între ei. Fetele poartă aceste flori în păr, deoarece cred că acestea au puterea de a le face părul să crească și le ajută inimile să rămână tinere.

Tradițiile spirituale ale echinocțiului de primăvară spun că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat, respectiv echinocțiul.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăților arhaice. Oamenii priveau la soare și înregistrau ciclurile naturii în funcție de schimbările aduse de astrul zilei. Cu prilejul echinocțiului de primăvară, se sărbătorește și pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie. (L.P.)

Lasă un comentariu