TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

Distribuie pe:

Studiile arată că 4-12% din populația adultă a lumii are stabilit, oficial, un diagnostic de tulburare de personalitate * Dacă se iau în considerare și gradele mai ușoare, rata este mult mai ridicată * Potrivit statisticilor, peste 20% dintre români suferă de tulburări psihice * Cele mai multe cazuri apar la persoane cu vârsta de peste 18 ani * Aproape 800.000 de români au un comportament bipolar (schimbări extreme de dispoziție - depresie/euforie) * Numărul celor cu tulburări de personalitate este în creștere.

Tulburarea de personalitate este un tip de tulburare mintală caracterizată prin moduri de gândire și comportamente rigide, nesănătoase.

În unele cazuri, este posibil ca o persoană să nu-și dea seama că suferă de o tulburare de personalitate, iar modul său de a gândi și de a se comporta i se pare natural. Mai mult, îi învinuiește pe ceilalți pentru problemele cu care se confruntă.

Tulburările de personalitate se instalează, de obicei, în adolescență sau în primii ani ai vârstei mature. Există multe tipuri de astfel de tulburări. Unele devin mai puțin evidente în anii maturității depline. Netratate, tulburările de personalitate se pot agrava și pot afecta atât viața persoanei suferinde, cât și pe a celor din jur.

Personalitatea reprezintă combinația de gânduri, emoții și comportamente care ne fac unici, diferențiindu-ne de semenii noștri. Este modul în care vedem, înțelegem și percepem lumea exterioară și pe noi înșine. Se formează în copilărie și este modelată prin interacțiunea genelor (anumite trăsături ne sunt transmise de părinți), la care se adaugă factorii de mediu (condițiile în care am crescut, relațiile cu membrii familiei, experiențele prin care am trecut etc.).

Specialiștii consideră că tulburările de personalitate sunt rezultatul combinației acestor influențe genetice și de mediu. Genele moștenite ne pot face vulnerabili la dezvoltarea unei tulburări de personalitate, iar o anumită situație de viață poate constitui factorul declanșator al unei astfel de tulburări.

Deși cauza exactă nu este cunoscută, anumiți factori par să crească riscul de a dezvolta sau declanșa tulburări de personalitate: antecedente în familie; o copilărie marcată de o viață de familie abuzivă, instabilă sau haotică; modificări ale chimiei și structurii creierului.

Tipurile de tulburări de personalitate sunt clasificate în trei grupuri, pe baza unor caracteristici și simptome comune. Multe persoane cu o singură tulburare de personalitate prezintă semne și simptome specifice pentru cel puțin încă o astfel de tulburare. Nu e nevoie să fie prezente toate semnele și simptomele caracteristice unei tulburări pentru a fi diagnosticat cu respectiva afecțiune.

Grupul A

Se caracterizează prin gândire și comportamente ciudate, excentrice. Acestea includ: tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate schizoidă și tulburarea de personalitate schizotipală.

Tulburarea de personalitate paranoidă - neîncredere și suspiciune generală față de ceilalți și față de motivele lor; convingerea nejustificată că alții încearcă să vă rănească sau să vă înșele; suspiciunea nejustificată privind loialitatea sau încrederea celorlalți; ezitare în a vă confesa celorlalți din teama exagerată că aceia vor folosi informațiile împotriva dvs.; perceperea unor remarci nevinovate sau a unor situații inofensive, ca atacuri sau insulte personale; tendința de a purta ranchiună, dușmănie; bănuiala nejustificată și permanentă că partenerul de viață este infidel.

Tulburarea de personalitate schizoidă - lipsa de interes pentru relații sociale sau personale, preferința de a fi singur; exprimare emoțională limitată; incapacitatea de a găsi plăcere ori satisfacție în majoritatea activităților desfășurate; indiferență și răceală față de ceilalți.

Tulburarea de personalitate schizotipală - îmbrăcăminte stranie, gândire, convingeri, vorbire sau comportamente excentrice; experiențe perceptuale ciudate, cum ar fi auzul unei voci care îți șoptește numele; emoții slabe sau răspunsuri emoționale nepotrivite; anxietate socială, absența sau disconfortul față de relații apropiate; reacții indiferente, neadecvate sau bănuitoare față de ceilalți; “gândire magică” - convingerea că, prin puterea gândului, persoana respectivă poate influența evoluția oamenilor și a evenimentelor, convingerea că anumite întâmplări sau evenimente sunt purtătoare ale unor mesaje ascunse, ce îi sunt destinate doar ei.

Grupul B

Tulburările de personalitate din grupul B se caracterizează prin gândire sau un comportament dramatic, exagerat de emoțional sau imprevizibil. Acestea includ: tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate borderline, tulburare de personalitate histrionică și tulburare de personalitate narcisistă.

Tulburarea de personalitate antisocială - lipsă de interes față de nevoile sau sentimentele celor din jur; minciună, furt, folosirea de nume false, comportament impulsiv, adesea violent; iresponsabilitate, încălcarea repetată a drepturilor celorlalți, lipsa de remușcare pentru propriul comportament; probleme recurente cu legea; agresivitate; lipsa de interes pentru siguranța propriei persoane și a celorlalți.

Tulburarea de personalitate borderline - comportament impulsiv și riscant, cum ar fi sexul neprotejat, jocurile de noroc, mâncatul excesiv sau consumul de alcool; imagine de sine instabilă sau fragilă; relații instabile și problematice; stări de spirit extreme, adesea ca reacție la stres; comportament suicidal, autovătămare sau amenințări în acest sens; teama intensă de a fi lăsat singur sau abandonat; manifestări frecvente și intense de furie; episoade de paranoia declanșate de stres și de conflicte interpersonale.

Tulburarea de personalitate histrionică - dorința constantă de a fi în centrul atenției; excesiv de emoțional, dramatic sau provocator sexual pentru a atrage atenția; exprimare teatrală, dramatică, opinii puternice, dar nesusținute prin fapte; ușor influențabil; trecerea bruscă de la o stare emoțională la alta; preocupare excesivă pentru aspectul fizic; convingerea că relațiile cu ceilalți sunt mai apropiate decât sunt în realitate.

Tulburarea de personalitate narcisistă - convingerea că este o persoană specială și mai importantă decât ceilalți; fantezii despre putere, succes și atractivitate; nerespectarea nevoilor și sentimentelor altora; exagerarea realizărilor sau talentelor personale; nevoia constantă de laude și admirație; aroganță; invidia față de alții sau convingerea că alții îl invidiază.

Grupul C

Tulburările de personalitate din acest grup sunt caracterizate printr-un mod de gândire anxios și un comportament temător, ezitant. Ele includ: tulburarea de personalitate evitantă, tulburare de personalitate dependentă și tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.

Tulburare de personalitate evitantă (anxioasă) - foarte sensibil la critică sau dezaprobare; se simte inferior sau neatractiv; evită activitățile care implică relații interpersonale; inhibat social, timid și izolat, evitând noi activități sau întâlniri cu persoane străine; timiditate extremă în situații sociale și relații personale; teama de dezaprobare, de a se simți jenat sau ridicol.

Tulburarea de personalitate dependentă - dependența excesivă de ceilalți; nevoia de a fi îngrijit; comportament supus sau solicitant față de ceilalți; teama că va trebui să-și poate de grijă dacă este lăsat singur; lipsa de încredere în sine, nevoia de a fi mereu sfătuit, chiar și pentru cele mai neînsemnate decizii; dificultatea de a se angaja în proiecte pe cont propriu, din cauza lipsei de încredere în sine; dificultatea de a exprima un punct de vedere propriu, de teamă că va fi dezaprobat de ceilalți; nevoia urgentă de a căuta, imediat, un nou partener (parteneră) atunci când o relație s-a încheiat.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă - preocuparea față de ordine, reguli și detalii; perfecționism dus la extrem, cauzând disfuncții și suferință, pentru că nu poate atinge perfecțiunea; dorința de a controla oameni, sarcini și situații și incapacitatea de a delega sarcini; neglijarea prietenilor și a activităților plăcute, din cauza angajamentelor excesive, autoasumate; incapacitatea de a se debarasa de obiecte vechi, uzate sau fără valoare; rigid și încăpățânat; inflexibil cu privire la moralitate, etică sau valori; zgârcenie.

Netratate în mod corespunzător, tulburările de personalitate ne pot influența în mod semnificativ viața, ducând la izolare socială, abuz de alcool sau de droguri, sinucidere.

Personalități cu tulburări psihice care au schimbat istoria omenirii:

Abraham Lincoln, cel de al 16-lea președinte al Americii, suferea de depresie; inventatorul Nikola Tesla a suferit de tulburare obsesiv-compulsivă - ura bijuteriile și obiectele rotunde și nu suporta să-și atingă părul; pictorul Vincent van Gogh (s-a sinucis la 37 de ani) - depresie, tulburare bipolară, schizofrenie (moștenită, probabil, din familie); compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart - preocupări vulgare, scabroase - corespondența sa este plină de referințe la fecale, fese etc.; omul de știință Charles Darwin suferea de agorafobie (frica de spații deschise) și de atacuri de panică; Napoleon Bonaparte suferea de narcisism; compozitorul Ludwig van Beethoven - tulburare bipolară, depresie și comportament suicidal; premierul britanic Winston Churchill - tulburare bipolară, denumea crizele sale de depresie “câinele negru”; omul de știință Isaac Newton - tulburare bipolară, halucinații, episoade de furie, a amenințat că va da foc casei părinților cu ei în incintă. (surse - mayoclinic.org/personality disorders, omofon.com; foto: amenclinics.com, psychologytoday.com, csid.ro,ziarullumina.ro)

Lasă un comentariu