DE LA RECREAȚIE LA RE-CREAȚIE PERSONALĂ, ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ

Într-o căutare și o curiozitate de matematician, am descoperit, în biblioteca personală, o carte de mate superdragă - Recreații matematice, de H.R. Radian și T.J. Radian. Am redescoperit că este o carte de referință pentru toți aceia dintre noi care am reușit să transformăm matematica elementară într-o bucurie și o pasiune de timp liber, cu caracter permanent. Cartea apăruse la editura Albatros, colecția Lyceum, în anul 1973. Extras din cuprinsul acestei minunate cărți “de vacanță”, dar și de abordare nonconformistă și fără prejudecăți a matematicii elementare: “fagurii albinelor, cvadratura cercului, podurile din Konigsberg, pătratele magice, Fibonacci și secțiunea de aur, curiozități matematice...” . Mi-a atras atenția și o problemă legată de identificarea unei monede false dintr-un lot de monede de aur, identice ca înfățișare. Problema monedei false: “Dintr-un lot de 80 de monede de aur, toate cu înfățișare absolut identică, una este falsă. Se știe că moneda falsă este mai ușoară decât celelalte. Se cere: a) Să se identifice moneda falsă, fără încercări mecanice sau chimice, ci numai prin maximum 4 (patru) cântăriri efectuate cu ajutorul unei balanțe cu două talere, fără greutăți; b) Să se generalizeze problema și soluția. (Recreații matematice, pag. 286, Ed. 1973).

Mi-am mai adus aminte, cu acest prilej, două interesante și paradoxale definiții ale culturii și pasiunii pentru matematică: Def. 1 “Cultura matematică este ceea ce ți-a rămas după ce ai uitat tot ceea ce nu ai reușit să înveți logic.” Def. 2. “Matematicianul face numai ceea ce nu știe să facă.” Oare așa să fie?

Lasă un comentariu