Masacrul de la Fântâna Albă a fost unul din punctele culminante ale politicii antiumane, promovate pe teritoriile proaspăt anexate la “necuprinsa Uniune Sovietică”, de către regimul bolșevic. Acest regim de teroare și urmărire totală, complet străin firii bucovineanului deprins să fie gospodar la el acasă, îl suspecta pe fiecare cetățean, trecându-l foarte ușor la categoria “dușmanilor poporului”. Iar pentru “dușmanii poporului” funcționa un întreg sistem de lagăre de concentrare în Siberia și dincolo de cercul polar, “geografie” pe care urmau s-o însușească, în primul an de putere sovietică, mii de bucovineni.
Pentru a-și motiva deportările în masă, regimul odios a provocat asemenea tragedii ca masacrele de la Lunca și Fântâna Albă, din iarna și primăvara anului 1941, speculând cu fireasca dorință a localnicilor de a se vedea liberi și cât mai departe de “raiul socialist”, adică de cealaltă parte a frontierei sovieto-române. Acest drum scurt spre libertatea visată a fost stropit cu sângele românilor în Valea Prutului și la Fântâna Albă. Jertfa românilor, cosiți de mitralierele grănicerilor sovietici, în pădurea Varnița din apropierea localității Fântâna Albă, de la 1 aprilie 1941, în Postul Mare, simbolizează martirajul întregului neam în condițiile inumane, impuse de regimul instaurat la 28 iunie 1940. Iată de ce, la 1 aprilie, întreaga românitate comemorează victimele masacrelor, deportărilor.
La 1 aprilie curent, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, la complexul de la Varnița, au avut loc acțiuni de comemorare a victimelor acelei tragedii. Situația epidemiologică a făcut unele corectări în scenariul mitingului de doliu. Dimineața au fost depuse coroane de flori de către guvernatorul regiunii, Serghii Osaciuk, și alți reprezentanți ai autorităților regionale. La eveniment a participat mai puțină lume ca de obicei, însă la fel de mare și sinceră a fost rugăciunea înălțată la ceruri întru pomenirea sufletelor nevinovate ale martirilor căzuți aici. Parastasul a fost oficiat de un sobor de preoți, în frunte cu Ion Gorda, protopop de Hliboca, și Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț. Cuvântul preoțesc a fost însoțit de mesajele Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, consulului Dan Constantin, senatorului Viorel Badea, parlamentarilor din România și Moldova, secretarei Societății Uniunii Interregionale a Românilor din Ucraina, Aurica Bojescu, organizatoarea acțiunii de comemorare.
Întru pomenirea victimelor masacrului de la Fântâna Albă au fost înălțate rugăciuni în fața sfintelor altare, de către oameni cu Dumnezeu în suflet. Iar elevii de la Școala nr. 17 cu limba română de predare, din suburbia Roșa Stâncă a Cernăuțiului, în ziua de 1 aprilie, la ora 18.00, au aprins lumânări întru veșnica pomenire a martirilor neamului, căzuți cu 80 de ani în urmă la Fântâna Albă. Drumul lor spre liberate a fost scurt, lung și nesfârșit e drumul pomenirii lor din generație în generație
