VALORIFICAREA PRODUCȚIEI, POVESTE NEREZOLVATĂ NICI DUPĂ 30 DE ANI!

Distribuie pe:

Într-o dimineață rece de februarie îngenuncheat, la ora 8, am fost prezent în ferma pomicolă a S.C. Heliantus SRL Reghin, curios să mă documentez despre tăierile de fructificare în livezile tinere intensive. Ing. Vasile Hangan - administratorul societății, coleg de școala agricolă din Târgu-Mureș, prezenta programul de lucru angajaților, la tăieri de întreținere și fructificare în livadă, tocat ramuri. Dacă în alte părți livezile au fost abandonate, defrișate de proprietarii de terenuri agricole revendicate, la această fermă s-au înființat livezi noi, super-intensive. O exploatație pomicolă în suprafață de 200 de hectare, cu măr, păr, prun, cireș, vișin, nuc poate reprezenta un posibil model de agricultură performantă în România după răsturnarea de regim politic. Nu are niciun rost să mai amintesc despre realități arhicunoscute: faptul că avem specialiști agricoli pasionați de meserie, condiții agrometeorologice favorabile, o tradiție valoroasă în horticultură. Moștenirea horticolă lăsată de socialism nu o poate egala niciun regim politic social, democrat, liberal sau neomarxist.

Culmea ironiei, România a devenit în “democrație”, din exportator de fructe, un importator. Cu ani în urmă, dr. ing. Mihai Tomșa i-a propus domnului Funar, primar în vremea aceea în Cluj Napoca, să-i concesioneze livezile din dealul Feleacului, și va asigura pentru fiecare cetățean al Clujului 5 kg de mere. Funar s-a eschivat și a declarat că livezile nu sunt ale clujenilor, ci ale cetățenilor din comuna Feleac. Au trecut peste două decenii, iar livezile din dealul Feleacului au rămas tot o rușine pentru clujeni, nu produc fructe, fiind și un focar de infecție fitosanitară. În plus, situate la poarta de intrare într-o metropolă, sunt o oglindă despre situația dramatică din agricultura țării, o rușine pentru clujenii care se hră-nesc cu mere din Polonia și Ungaria.

Să-mi fie cu iertare că am prezentat acest aspect. Nu știu dacă am reușit să sensibilizez pe cineva despre distrugerea pomiculturii românești prin încurajarea importurilor de fructe.

Colegul și prietenul meu, ing. Vasile Hangan, este supărat că nu are unde valorifica producția de mere din anul trecut. În depozitul frigorific are 300 tone de mere în așteptarea unui beneficiar, la un preț de livrare de 1,50 lei/ kg. La un moment dat s-a gândit să proceseze merele și a achiziționat o fabrică de sucuri, din Elveția, o investiție în valoare de 350.000 de euro, bani împrumutați. La ora actuală are pe stoc, în așteptarea cumpărătorilor, peste 200 tone de suc din mere, sfeclă roșie și morcovi, ambalate la 3, 1 și 0,5 litri, la prețuri extrem de avantajoase.

Problema valorificării, pentru Vasile Hangan, ca de altfel pentru toți agricultorii români, a devenit o povară. Pe vremuri exista Fruct export, CLF, AGROCOOP, Magazin Gostat, toate cu capital românesc.

În locul lor au apărut super-marketuri, unde ni se oferă produse, marea majoritate din import... Ca să vă convingeți de calitate, gustați un măr din import oferit elevilor și comparați-l cu un măr obținut în livezile din România.

 

Lasă un comentariu