România este o țară plină de lăcașuri de cult frumoase, vechi, încărcate de istorie. Acestea au dăinuit în timp și au reprezentat, la un moment dat, un punct de cotitură în istoria neamului. Multe dintre acestea sunt astăzi protejate de lege și au intrat chiar în patrimoniul UNESCO.
În județul Hunedoara, la doar 10 kilometri de Hațeg, în apropierea șoselei ce leagă orașul hunedorean de Caransebeș, se află Biserica “Sfântul Nicolae” din Densuș, cea mai veche biserică de piatră din România. Aceasta este un lăcaș de cult ortodox, construit în jurul secolelelor XII-XIII, pe niște ruine din secolul al IV-lea d. Hr. Prima atestare documentară a bisericii a fost făcută abia la 2 iunie 1360, atunci când a avut loc un “scaun de judecată” al românilor din Țara Hațegului.
“Unii istorici spun că, în secolul II, 105-106, romanii au construit, pe locul pe care ne aflăm, un templu păgân închinat zelui Marte, zeul războiului, transformat în secolul III (270-271), după ce romanii au plecat din țară, în biserică creștină. Și, de atunci, se fac slujbe în biserică”, spune părintele Alexandru Gherghel, paroh la Biserica “Sf. Nicolae”.
Biserica are un aspect ciudat, fapt pentru care este și atât de apreciată. Altarul este amplasat la sud, lucru inedit, fiindcă toate bisericile îl au spre est. Întregul lăcaș este acoperit cu piatră, adusă de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi. De asemenea, de cum pășești în lăcaș, privirea se oprește asupra picturilor murale, care datează din secolul al XV-lea. De asemenea, unele dintre icoane sunt ieșite din tiparele icoanelor clasice, una înfățișându-l pe Iisus Hristos îmbrăcat în straie populare specifice zonei Hațegului.
Picturile poartă urmele trecerii trupelor otomane pe aceste meleaguri. Turcii au șters fețele sfinților, în ideea că poate, astfel, vor reuși să șteargă și credința creștină din sufletele localnicilor. Însă nu au reușit, din contră, dovadă fiind chiar lăcașul de cult care, după sute de ani, încă stă în picioare.
Astăzi, biserica de la Densuș poartă două hramuri: “Sfântul Ierarh Nicolae” și “Sfântul Prooroc Ieremia”. Slujbele continuă să fie oficiate. Oameni din toată țara, dar și din străinătate, care au auzit despre minunile acestei biserici, vin aici pentru a admira construcția și a fi mai aproape de Dumnezeu. După ce termină de vizitat așezarea, credincioșii au numai cuvinte de laudă despre aceasta: “Cel mai ciudat sanctuar al omenirii”, “Fără pereche între construcțiile românești”, “Minunea din Țara Hațegului”, “Bijuteria arhitectonică a lumii Templum Valachicum Antiquum”.
Nu multă lume știe că, înainte de căderea comunismului, imaginea lăcașului de cult se regăsea pe unul dintre cele mai răspândite timbre poștale, cel care valora 40 de bani.
