INVITAȚIE LA LECTURĂ
Una dintre cărțile mele preferate este “Bunicuța hoțomană”, de celebrul scriitor David Walliams. Este o carte la fel de captivantă precum este și titlul.
Personajul principal este Ben, un băiat de 12 ani. El ar dori să devină instalator, fiind foarte pasionat de țevi și instalații. Are chiar și abonament la revista “Instalatorul”, dar părinții lui sunt pasionați de dansuri de societate și ar dori ca el să ajungă un dansator faimos. În fiecare weekend, Ben trebuie să meargă la bunica lui pentru că părinții participă la un curs de dans. Lui Ben nu îi place să meargă la ea fiindcă o consideră plictisitoare, iar în casa ei miroase mereu a varză. Știind că Ben o consideră plictisitoare, bunica inventează povești captivante pentru a stârni interesul lui Ben. Într-o zi, ea ascunde bijuterii false în cămară, iar când Ben le descoperă, ea îi spune c[ le-a furat și îi mărturisește că în tinerețe a fost un hoț internațional. Impresionat de poveștile bunicii și dornic de aventură, Ben face un plan de a fura Bijuteriile Coroanei, aflate în Turnul Londrei.
Între timp, Ben află că bunica este internată în spital, din cauza unor probleme de sănătate, astfel că o vizitează în spital, unde îi prezintă planul lui. Pentru a-l pune în aplicare, bunica evadează din spital. Ei se costumează în scafandri și pornesc spre Londra cu scuterul pentru vârstnici al bunicii. Planul lor riscă să fie distrus, deoarece sunt opriți de poliție pe autostradă, unde nu aveau voie să circule cu scuterul pentru vârstnici. Bunica reușește să scape de poliție inventând o poveste, astfel că cei doi își pot îndeplini planul. Pentru a ajunge în Turnul Londrei, ei trebuie să treacă râul Tamisa înot, iar apoi se strecoară prin țevile de scurgere și ajung la turn. Când totul pare să funcționeze, iar cei doi “hoți” în devenire reușesc să spargă seiful, cu ajutorul unei conserve cu supă de varză a bunicii, sunt surprinși tocmai de Regină, care avea insomnii datorită unui discurs pe care urma să îl țină. Ascultându-le povestea, ea este impresionată de curajul nebunesc pe care l-a avut bunica din dorința de a-și cuceri nepotul. Ea îi iartă și îi lasă să scape.
După această întâmplare, bunica îi mărturisește lui Ben că a inventat toate poveștile despre tinerețea ei și că a făcut asta pentru ca el să nu o mai considere plictisitoare. Deși este dezamăgit de minciuna bunicii, dar și de faptul că totul a fost doar o poveste, băiatul își dă seama cât de mult îl iubește bunica și o consideră cea mai “tare” bunică din lume.
Aș putea spune că finalul poveștii este unul neașteptat, dar pe măsura întâmplărilor. În speranța că v-am stârnit curiozitatea pentru lectură, vă las pe voi să îl descoperiți! Spor la citit!
SOPHIA SIMION, clasa a II-a, Colegiul Național “Unirea” din Târgu-Mureș
CITITUL, O PASIUNE!
Cărțile, prieteni dragi și, uneori, amuzanți, reprezintă o parte importantă din viața mea, pentru că sunt extrem de pasionat de lectură.
Cărțile nu mă lasă să mă plictisesc, îmi satisfac curiozitatea și nevoia de a afla lucruri noi, mă poartă pe tărâmuri necunoscute, înțesate de fantezie și mister, uneori mă amuză și mă relaxează, îmi provoacă imaginația, mă dezvoltă și îmi schimbă perspectiva asupra lumii.
Pe vremea când făceam cunoștință cu literele alfabetului, doamna învățătoare STOICA Andreea Teodora mi-a oferit cartea “Cuore, inimă de copil”, de Edmondo de Amicis, carte care m-a fermecat și mi-a deschis poarta spre un univers mult mai interesant și mai colorat. Enrico m-a fascinat și mi-a provocat setea de a cunoaște alte personaje și alte povești de viață, lucru pe care l-am și făcut. Am continuat să citesc o serie de cărți, respectiv “Danny, campionul lumii”, “Domnul Fox, vulpoi fantastic”, “Vrăjitoarele”, “Matilda”, “Charlie și fabrica de ciocolată”, “Charlie și marele ascensor de sticlă”, scrise de Roald Dahl, “Bunicuța hoțomană”, de David Walliams, “Micul prinț”, de Antoine de Saint-Exupery, “Inimă de samurai”, de Margi Preus, “Expresul polar”, de Chris Van Allsburg, “Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”, de Selma Lagerlof, “Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi”, de Nikolai Nosov, Biblia copiilor și multe alte povești, basme și poezii.
În prezent, sunt pe punctul de a termina de citit volumul al cincilea din seria “Harry Potter”, de J.K. Rowling, serie care este, de departe, preferata mea și pe care o recomand cu toată încrederea. De fapt, orice carte dintre cele expuse mai sus, și nu numai, merită citită deoarece fiecare transmite idei și învățăminte noi.
Citiți, pătrundeți cu încredere în fabuloasa lume a cărților, trăiți experiențe noi și însoțiți coloratele personaje în drumul lor spre inima voastră!
BUTUZA ȘTEFAN AURELIAN, clasa a II-a, Colegiul Național “Unirea” din Târgu-Mureș
Pot spune ca m-am adaptat destul greu la perioada online, deoarece nu înțelegeam aproape nimic, uneori pierdeam conexiunea și tot felul de probleme apăreau pe parcursul orelor. După părerea mea, Zoom-ul este mai bun, deoarece nu au existat atâtea probleme cum sunt pe Classroom.
Materia mea preferată este Istoria, deoarece este o materie foarte interesantă, din care învăț o grămadă de lucruri interesante și îmi dezvolt cultura generală.
Cartea mea preferată este “Al Doilea Razboi Mondial. Luptele din Pacific”, de David Horner, deoarece sunt interesat de cel de-Al Doilea Război Mondial. Ultima carte citită a fost Al Doilea Razboi Mondial. Kursk 1943, în carte este vorba despre ultimul atac declanșat de Hitler în vara anului 1943. Numai o victorie ar fi putut să aducă din nou controlul strategic în mâinile germanilor. Dar sovieticii erau gata și așteptau, după ce se pregătiseră intens pentru atac. Ciocnirile de trupe și armament atinseseră o cotă catastrofală - totuși Frontul de Nord fusese mai puțin afectat de război decât Frontul de Sud,victoria fiind a sovieticilor.
POENAR ANDREI, elev în clasa a VI-a B la Școala Gimnazială “Tudor Vladimirescu” din Târgu-Mureș
Mă numesc BLAGA FLAVIUS, am paisprezece ani și sunt elev în clasa a VII-a C la Școala Gimnazială “Liviu Rebreanu” din Târgu-Mureș. Fiind în zodia Pești, sunt curios, comunicativ, detest singurătatea și tind să mă văd prin ochii celorlalți. Starea mea de spirit poate fi influențată de muzica pe care o ascult sau de ceea ce citesc.
Cred că provocările sunt hrana preferată a adolescenților. Deși adulții, uneori, se îngrijorează în legătură cu evoluția și cu starea noastră sufletească, în această perioadă pandemică, eu iau totul ca pe o provocare. Am avut și momente de singurătate și de derută, dar au fost scurte. La școală, întotdeauna apreciez profesorii care predau cu pasiune, fără plictiseală. Nu îmi place să fiu primul din clasă, acest lucru nu m-ar face popular în ochii colegilor, dar îmi place să fiu acolo, între primii. Evident, convenția notelor bune nu trebuie încălcată, dar mă influențează foarte mult felul de a preda al profesorului.
Cum în familia noastră cititul este aproape o religie, de mic m-am împrietenit cu lectura. Am avut perioade când citeam două cărți pe săptămână. Când a început pandemia, am crezut că voi avea și mai mult timp pentru asta, însă, paradoxal, simt că timpul este înghițit de orele online și de temele mai dificile decât cele pe care le primeam când mergeam la școală. Îmi plac și personajele care au “sânge de cerneală”, dar îmi plac și cele care “mușcă” din viața reală. De exemplu, una dintre cărțile mele preferate este “Inimă de samurai”, de Margi Preus. Firul epic îl poartă pe adolescentul Manjiro, din Japonia în America, într-o călătorie de inițiere în care experimentează mai multe meserii: marinar, fermier, căutător de aur, dar vocea interioară îl cheamă înapoi, la familie, devenind ceea ce și-a dorit mereu, samurai. Am citit-o ca pe o carte de ficțiune, dar, în epilog, am fost plăcut surprins să aflu că personajul are un echivalent în realitate: primul japonez care a intrat în America.
În ultimul timp, mă interesează în mod special mitologia și istoria. Dacă ar fi să recomand câteva titluri celor de vârsta mea, m-aș referi la “Cravata roșie”, de Ji Li Jiang și la “Hoțul de cărți”, de Markus Zusak. Ambele cărți sunt lecții de viață din care am înțeles că perioada pe care o trăim noi, acum, nu este cea mai neagră dintre toate. În plus, recomand toate titlurile de pe lista Concursului “Bătălia cărților”, organizat anual de Biblioteca Județeană Mureș. În unii ani am participat, în alții nu, dar am citit absolut toate cărțile propuse și nu am fost niciodată dezamăgit.
