Toate viețuitoarele, oamenii, animalele, plantele, insectele, bacteriile, ciupercile, viruși, indiferent de gradul lor de evoluție, s-au format, trăiesc, cresc și se dezvoltă sub influența complexă a factorilor climatici. În decursul mileniilor, factorii climatici și-au format o anumită constantă, ducând la apariția celor patru anotimpuri. Organismele vii și-au format un ritm de viață în funcție de constantele climatice care s-au fixat în baza lor genetică.
În ultimele decenii s-au produs schimbări profunde ale climei, influențând creșterea și dezvoltarea lor. Să ne referim la ultima perioadă, când am avut în luna decembrie 2020, temperaturi mai ridicate peste cele normale. Ghiocelul, vestitorul primăverii, a îmbobocit și înflorit în această lună și în ianuarie 2021, nu în februarie sau început de martie, cum înflorea obișnuit în anii anteriori.
Pentru ca plantele, insectele, toate microorganismele să pornească la viață după hibernarea produsă de temperaturile scăzute din toamnă și începutul iernii, au nevoie să acumuleze o anumită cantitate de căldură, o constantă termică. Astfel, temperaturile ridicate din decembrie și ianuarie au favorizat speciile de plante mai termofile, caisul, piersicul, trandafirul etc., să pornească la viață, înmugurind. La trandafiri, unele soiuri și-au lungit mugurii cu 5-10 mm. Soiurile de cais timpurii și-au dezvoltat mugurii până în formă de buton alb. La alte specii au început să crească lăstarii. A urmat luna februarie, când vremea a început să se răcească, aproape de normal în prima parte, apoi să se răcească excesiv de mult, ajungând la minus 12-15 grade C. Pomii fructiferi înmuguriți puternic, mai ales caișii, au suferit mult, au înghețat bobocii florali în proporție de 100 la sută. La fel și mugurii de trandafiri crescuți. În ultima decadă a lunii februarie vremea s-a încălzit simțitor, înregistrându-se temperaturi pozitive până în data de 8 martie, când s-a înregistrat din nou minus 8 grade C, cu îngheț la sol. În zilele următoare, diferențele de temperatură dintre zi și noapte au fost de la 10 la 20 grade C. În noaptea de 7 aprilie a nins cu un strat de zăpadă de 4-5 cm, care s-a topit peste zi, dar au urmat nopți cu temperaturi negative sub normalul perioadei. Plantele care au pornit în vegetație și au scăpat de înghețurile din ianuarie și februarie, au fost distruse de cele din martie. În perioada la care m-am referit mai sus am avut un regim pluviometric bogat, care va permite o bună aprovizionare a solului cu apă, singurul fapt pozitiv din punct de vedere climatic al acestui început de an. Datele climatice fiind înregistrate și observate de un slujitor al agriculturii, autorul acestor rânduri. Am încercat să relatez pe larg evoluția temperaturilor din primele trei luni și jumătate ale acestui an, cu referire la capriciile vremii. Apreciez că acest început de an este unul din cele mai nefavorabil pentru agricultură din ultimii 60 de ani de când slujesc cu pasiune glia strămoșească.
Norocul nostru este că plantele, animalele, insectele, micro-organismele, în decursul vremii și-au creat mijloace de apărare împotriva condițiilor nefavorabile. Plantele arborescente au muguri dorminzi, care nu sunt afectați și duc viața mai departe. Insectele și microorganismele au forme de rezistență care le apără de capriciile naturii.
Toți cultivatorii de plante și animale trebuie să țină cont de aceste fenomene meteorologice și să-și adapteze activitatea pentru a reduce la minim afectarea plantelor și întârzierile în efectuarea lucrărilor. Cu luciditate și realism trebuie să vedem că mai avem arături de făcut, suntem întârziați în semănarea culturilor de prima și a doua etapă (lucernă, trifoi, orzoaică, ovăz, sfeclă de zahăr, mazăre, iar în grădina de legume salată, ridichi, morcovi, pătrunjel, ceapă etc.). Trebuie să urmărim cu atenție buletinele meteo, să ieșim zilnic în câmp, să apreciem corect starea solului și să folosim fiecare oră bună de lucru. Să urmărim temperatura solului, știind că fiecare specie are nevoie de o temperatură minimă pentru a germina, iar când se realizează această temperatură, să punem sămânța în sol (ex. sfecla +3 - +50C, porumbul +8 - +100C) la adâncimea de semănat.
Datorită schimbărilor climatice din ultimele decenii, încălzirea globală, au făcut să apară noi agenți de dăunători pentru plante, animale și chiar om, care nu au fost semnalate în arealul nostru, sau condițiile climatice nu au permis înmulțirea lor. Uneori, datorită tehnologiilor de cultură greșit aplicate, mai ales cele de protecția plantelor, am distrus sau diminuat prădătorii (exemple sunt multiple). În ultimii 10-12 ani, gardurile de humus sunt distruse masiv de un dăunător (molia frunzelor) care, prin cele două generații, larvele consumă întreg frunzișul și creșterile tinere. Acest dăunător care a fost adus recent din America, poate fi combătut eficient cu insecticidele care se găsesc în fitofarmacii.
Un alt exemplu, observat la păr, pe frunze, lăstări și ramuri, apare o pâslă neagră, fumagina, produsă de o ciupercă, aceasta instalându-se pe excrementele dulci produse de țânțarul părului (Payla piri) și alte păduchi de frunze, în cazul în care s-au efectuat tratamente repetate pentru combaterea acestor dăunători. Acest fenomen lipsește cu desăvârșire în livezile de peri, de lângă casă, netratate. Prin tratamentele aplicate am distrus prădătorii acestor insecte, care s-au înmulțit și au produs pagube însemnate.
Am relatat și acest exemplu pentru a arăta că viața în natură, sub toate aspectele ei, este într-o strânsă corelație și interdependență, într-o biocenoză, un areal, conduse și influențate de condițiile climatice.
Considerăm necesar să urmărim buletinele meteo care sunt destul de exacte, să consultăm specialiștii agricoli, să citim cu atenție și să respectăm buletinele de avertizare emise de Unitatea Fitosanitară, care, din fericire, pentru cultivatorii de plante din județul Mureș, mai funcționează și are specialiști de înaltă calificare, foarte buni agronomi.
Hărnicia, inteligența, profesionalismul, dragostea pentru pământ, calități care le-au arătat de-a lungul anilor, sunt o garanție că agricultorii mureșeni știu să aleagă soiurile și hibrizii cei mai adecvați unei situații date, să aplice tehnologii de cultură diferențiate, adoptate condițiilor climatice, anihilând astfel capriciile nefavorabile ale naturii.
Dumnezeu ne-a dat un pământ fertil, mâncare pentru toți: oameni, animale, plante. Ne pedepsește uneori pentru comportarea noastră, distrugând prin grindină, secetă, îngheț, ploi în exces. Dacă vom înțelege acest adevăr, va fi mai bine pentru toți.
