Soarele ghiduș,
Ascuns după un nor
Vrea să se joace
Cu noi adeseori
Și caută mereu
O cale de-mpăcare,
Sfârșind cu un zâmbet
Și o floare!
Așa e el, cavaler,
Cu imaginație și fler.
Într-o bună zi,
Văzând grădina goală,
Se perpeli.
Și se gândi că n-ar strica
Niște bulgărași aurii
Chiar în zori de zi.
Atunci, minune mare,
Grădina se umplu
De bulgărași de soare!
Parcă erau niște mici izvoare!
Care mai de care,
Strălucind mai tare!
(BULGĂRAȘI DE SOARE, 2016)
