*BOALA AFECTEAZĂ ȘI SISTEMUL NERVOS
Noul coronavirus afectează nu doar sistemul pulmonar, ci și celula nervoasă. Experții trag un semnal de alarmă față de această infecție virală, care influențează inclusiv vasele de sânge din creier.
De menționat că noul coronavirus aduce cu el și alte elemente demne de luat în seamă, unul dintre acestea fiind transmiterea la nivelul nasului, prin centrii olfactivi, spre bulbii olfactivi, care se află în creier. Au fost cazuri de pacienți care s-au plâns, ca prim simptom, de anosmie: deci, ești perfect normal, nu ai febră, nu ai nimic, dar constați, rapid, o scădere a simțului mirosului.
Creierul nu doare, el “țipă”, iar “țipătul” se manifestă prin convulsii, epilepsie, suferință, situațiile când apar fenomenele motorii, tulburări de vorbire, deci o afectare a structurii cerebrale propriu-zise. De aici se vede afectarea sistemului nervos, în care urmează o stare de confuzie, somnolență. Acestea sunt semne clare că sistemul nervos este afectat, aspectul fiind de encefalită, deci o inflamație a creierului.
De asemenea, hipercoagulabilitatea este des întâlnită. Aproximativ 20% din oxigenul care pleacă din plămâni ajunge în creier și, prin ruperea barierei hematoencefalice, virusul ajunge și el la acest organ, producând modificări la nivelul celulelor cerebrale, prin afectarea elementului esențial: neuronul.
Astfel, celula nervoasă poate să sufere în mod direct din cauza acestui fapt, sau, mai frecvent, în mod indirect, prin afectarea vaselor.
Astfel, s-a dovedit că în cazul acestei boli, vasele de sânge sunt umplute cu microcheaguri. Se produce o hipercoagulabilitate în infecția cu respectivul virus, care are loc în mai multe organe, dar, esențial de reținut că se produce în sistemul nervos.
De menționat faptul că pe fondul acestor probleme de hipercoagulabilitate se produce fenomenul de AVC (accident vascular cerebral) ischemic. Medicii chinezi au adunat datele și spun că 36% dintre pacienți au prezentat accidente vasculare mici, aproape inobservabile. În schimb, alți pacienți au prezentat accidente vasculare majore și nu au fost luați în considerare pentru că accentul s-a pus pe: tuse, febră, expectorație, fenomene pulmonare, sufocare, iar celelalte organe au fost trecute în linia a doua.
În esență, medicii trebuie să investigheze acești pacienți, RMN (rezonanța magnetică) fiind relevantă. Cu ajutorul acestei investigații se pot depista leziunile cerebrale minore sau în debut, pentru a se putea lua, din timp, tratament corespunzător.
Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină general
*VÂRSTNICII SUNT MAI EXPUȘI LA REINFECTARE
Cele mai recente cercetări sugerează că o primă infecție cu SARS-CoV-2 oferă doar 47% protecție împotriva unei a doua infectări la cei cu vârsta de 65 de ani și peste, comparativ cu 80% protecție în cazul celorlalte grupe de vârstă * Aceste descoperiri subliniază importanța păstrării distanței fizice și a vaccinărilor, chiar și în rândul celor care au avut deja COVID-19. * Studiul a constatat că nivelul de protecție împotriva reinfectării a rămas stabil mai mult de 6 luni * Cu toate acestea, nu au fost luate în considerare noile variante ale virusului, în cazul cărora infecția inițială poate oferi o imunitate mai scăzută împotriva reinfectării.
Un factor decisiv în privința revenirii vieții “la normal”, după pandemie, îl reprezintă ușurința cu care oamenii se pot reinfecta cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
Cazurile dovedite de reinfectare au fost extrem de rare, dar cel mai recent și mai cuprinzător studiu efectuat până în prezent sugerează că riscurile pot fi mai mari decât credeau inițial oamenii de știință.
Studiul, bazat pe analizarea a câtorva milioane de teste PCR efectuate în Danemarca în 2020, a constatat că infecția inițială a asigurat o protecție de aproximativ 80% în toate grupele de vârstă.
Cu toate acestea, în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, protecția împotriva reinfectării a scăzut la 47%.
“Deoarece persoanele în vârstă sunt mai susceptibile de a prezenta simptome severe de boală și, din păcate, mor, concluziile noastre demonstrează importanța protejării vârstnicilor în timpul pandemiei”, spune autorul studiului, prof. dr. Steen Ethelberg, de la Institutul Statens Serum din Copenhaga: “Rezultatele subliniază cât de important este ca oamenii să respecte măsurile puse în aplicare pentru a se menține în siguranță pe ei și pe ceilalți, chiar dacă au avut deja COVID-19.”
Oamenii de știință știu că sistemul imunitar al adulților în vârstă are un răspuns mai slab la infecții și vaccinări. Fenomenul este cunoscut sub numele de imunosenescență.
TESTAREA ÎN MASĂ A SCOS DANEMARCA DIN PANDEMIE
La începutul pandemiei, Danemarca a oferit teste PCR gratuite și relativ rapide pentru oricine a dorit, indiferent de simptome.
Drept urmare, 4 milioane de persoane (mai mult de două treimi din populație) au fost supuse unui număr total de 10,6 milioane de teste încă în 2020. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să stabilească în ce proporție persoanele care au avut rezultate pozitive în primul val de infecții (de la 1 martie până la 31 mai 2020) vor continua să fie pozitivi în al doilea val (1 septembrie - 31 decembrie 2020).
Din 11.068 de persoane cu rezultate pozitive în primul val, 0,65% au avut din nou test pozitiv în timpul celui de-al doilea val. Astfel, cercetătorii și-au dat seama că acest lucru echivalează cu o protecție generală de 80,5% împotriva reinfectării, pentru toate grupele de vârstă.
Într-o a doua analiză, cercetătorii și-au extins atenția asupra infecțiilor inițiale și a reinfectărilor care au survenit de-a lungul anului. Acest lucru a confirmat un grad similar de protecție generală de 78,8%.
Cu toate acestea, printre cei cu vârsta de 65 de ani și peste, o primă infecție a asigurat doar 47,1% protecție împotriva reinfectării.
Într-o notă mai încurajatoare, nivelurile generale de imunitate împotriva reinfectării par să dureze cel puțin 6 luni.
Rezultatele studiului sunt publicate în prestigioasa revistă medicală The Lancet. (sursa - medicalnewstoday)
