POVESTEA CATEDRALEI DIN ISTANBUL

La 7 mai 558, un cutremur puternic a distrus parțial Catedrala (Hagia) Sfânta Sofia din Constantinopol, considerată una dintre minunile arhitectonice ale lumii. Prima biserică de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare, în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Theodosiu al II-lea, în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea și-a primit forma finală în 26 decembrie 537 e.n., sub împăratul Justinian I. După numai două decenii, în urma cutremurelor puternice din 15 august 553 e.n., 14 ianuarie 557 și 7 mai 558, partea de răsărit a admirabilei cupole s-a prăbușit.

Restaurarea i-a fost încredințată nepotului lui Isidoros din Milet, iar la 24 decembrie 563, împăratul Justinian, apăsat de vârsta de 84 de ani, a inaugurat din nou biserica iubită. Considerată de unii autori drept cea de-a opta minune a lumii antice târzii, Sfânta Sofia este o glorie a geniului constructiv uman. Ea a reprezentat centrul vieții religioase a Imperiului Roman de Răsărit, servind în această postură timp de 916 ani. După cucerirea turcă a servit drept moschee alți 482 de ani, iar după anul 1935 a devenit muzeu, la inițiativa marelui reformator turc Mustafa Kemal Atatürk.

Ca monument de mare valoare istorică și arhitectonică, Hagia Sophia a fost inclusă pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO în 1985. Statutul clădirii a stârnit ulterior discuții, iar în iulie 2020 Consiliul de Stat al Turciei a decis că transformarea în muzeu ar fi fost ilegală. La scurt timp s-a anunțat că muzeul va fi reconvertit în moschee, stârnind numeroase critici din partea reprezentanților UNESCO, dar și a unor state precum Grecia. Prima rugăciune a avut loc într-o vineri, pe data de 24 iulie 2020, adunând mii de participanți, fiind prezent inclusiv președintele Recep Tayyip Erdoðan.

Lasă un comentariu