În 1953, scriitorul american Ernest Hemingway era recompensat cu premiul Pulitzer pentru romanul său “Bătrânul și marea”. Un an mai târziu, marele scriitor primea Premiul Nobel pentru literatură.
În alegoria “Bătrânul și marea”, bătrânul Santiago, pescar sărac dintr-un sat de pe coasta Cubei, iese din nou în larg, la pescuit, după aproape trei luni în care nu a reușit să prindă nimic. Băiatul care-l ajuta l-a părăsit și a trecut pe altă barcă, unde chiar din prima săptămână a prins trei pești mari.
După perioada lungă de ghinion, în ce de-a 85-a zi, singur, în largul mării, bătrânul prinde în undiță un marlin, un pește spadă uriaș. Două zile și două nopți durează lupta îndârjită dintre om și pește, care trage barca după el în larg. În sfârșit, răpus, marlinul este prea mare ca să poată fi ridicat la bord, iar Santiago îl leagă de barcă, lăsându-l în apă, la revenirea spre casă. Însă, pe drumul de întoarcere, rechinii devorează peștele spadă, cu toată împotrivirea disperată a bătrânului, care revine la țărm epuizat și aducând cu el doar scheletul peștelui.
O poveste de viață simplă care vădește narativ, simbolic, confruntarea, lupta omului cu stihiile, pentru existență, pentru țeluri și idealuri, forțarea propriilor limite, confruntarea cu tot felul de rechini, la propriu și la figurat, bucuria iluzorie a afirmării, a triumfului, urmată adeseori de pierderea a ceea ce a fost dobândit cu multă trudă și suferință. O poveste comună a vieții, dar, după cum afirmă bătrânul Santiago, “omul nu e făcut să fie înfrânt. Un om poate fi distrus, dar nu înfrânt”.
Și o concluzie: “E o prostie să nu speri”, medită el.
“Pe lângă asta, eu cred că e și un păcat. Nu te gândi la păcat”, își zise bătrânul. “Acum ai destule probleme, nu-ți mai trebuie și păcatul. Și nici nu înțelegi ce-i păcatul”.
“Nu înțeleg ce-i păcatul și nu sunt sigur că într-adevăr cred în el. Poate că am păcătuit când am omorât peștele. Socotesc că da, chiar dacă am făcut-o ca să pot să îmi duc și eu traiul și ca să hrănesc o mulțime de oameni. Dar atunci orice e păcat. Nu te gândi la păcat. E mult prea târziu s-o faci și-apoi există oameni care sunt plătiți pentru așa ceva. Lasă-i pe ei să se gândească la păcat. Tu te-ai născut să fii pescar, așa cum peștele s-a născut să fie pește”.
