1. Astmul este o boala a copilăriei, care la maturitate dispare.
Adevărul este că: astmul este o afecțiune cronică. Un pacient diagnosticat, în copilărie, o va avea până la bătrânețe. În adolescență, simptomele se pot ameliora sau chiar pot să dispară, însă trebuie avut în vedere că ele pot să reapară în orice moment al vieții.
2. Astmul este o boală infecțioasă
Adevărul este că: NU este o boală infecțioasă deși, într-adevăr, infecțiile respiratorii (cum sunt răcelile sau gripa) pot determina apariția crizelor de astm (exacerbări).
3. Persoanelor afectate de astm le este interzis să facă efort fizic sau sport.
Adevărul este că: în condițiile în care astmul este controlat, persoanele care suferă de această afecțiune pot face efort fizic și chiar pot să practice, cu succes și în siguranță, sporturi de performanță.
4. Astmul poate fi controlat doar cu doze mari de corticosteroizi.
Adevărul este că: cel mai des, astmul este controlat cu doze reduse, minime de corticosteroizi.
5. Medicația contra astmului creează dependență.
Adevărul este că: nici folosirea inhalatoarelor și nici administrarea medicamentelor împotriva astmului nu dau dependență. Administrarea medicației, și în perioadele în care simptomele nu sunt prezente, este o necesitate, nu o manifestare a dependenței.
6. Dacă nu am respirație șuierătoare, nu am astm.
Adevărul este că: respirația șuierătoare (wheezing-ul) se produce din cauza aerului care trece printr-o cale respiratorie îngustată și este un simptom comun al astmului. Uneori, însă, el poate fi auzit doar cu ajutorul stetoscopului.
7. Crizele de astm sunt episoade de anxietate, totul este doar în capul tău.
Adevărul este că: astmul este o boală cronică, ce apare în plămâni, nu în cap. În timpul crizelor de astmă, căile respiratorii se inflamează și fac dificilă respirația. Pacienții pot avea factori declanșatori diferiți, inclusiv stresul și emoțiile negative, acesta fiind singurul - să-i zicem - sâmbure de adevăr din mit.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) a marcat, pentru al cincisprezecelea an consecutiv, Ziua Mondială a Astmului. Tema de anul acesta a fost “Mituri și adevăruri despre astm”, pentru că, din păcate, prejudecățile legate de această afecțiune stau frecvent în calea unui management optim al bolii. Prima Zi Mondială a Astmului a fost marcată în 1998, în Spania, la Barcelona. 35 de țări au aderat la această inițiativă. De atunci, numărul țărilor care marcheză anual acest eveniment a crescut semnificativ, astfel că Ziua Mondială a Astmului a devenit unul dintre cele mai notabile evenimente de conștientizare și educație medicală pentru publicul larg, a precizat Carmen Tudor | PR Specialist, DeciSePoate, a PR & Digital Health company.
Mituri despre astm
Cele mai frecvente mituri despre astm sunt: este o boală a copilăriei, este contagios, medicația provoacă dependență, se tratează doar cu doze mari de corticosteroizi, crizele de astm sunt de fapt crize de anxietate, persoanele cu astm nu au voie să facă sport.
“Cu ocazia Zilei Mondiale a astmului din acest an, Societatea Română de Pneumologie lansează un proiect ambițios, www.casapneumologilor.ro, o platformă care va reuni cea mai mare comunitate a pacienților cu afecțiuni cronice respiratorii din România”, a spus prof. dr. Roxana Nemeș, președinta Societății Române de Pneumologie.
Harta pneumologilor români
Având dublu rol, atât informativ, cât și educativ, prin oferirea de informații medicale pertinente, validate de specialiști recunoscuți în patologiile respiratorii, platforma Casa Pneumologilor Români va pune la dispoziția utilizatorilor două instrumente noi și utile: Harta pneumologilor români și aplicația Navigator.
În prima etapă a programului va fi implementată Harta pneumologilor români, un instrument care vine în sprijinul celor care au nevoie de asistență medicală de specialitate. Harta răspunde la cea mai simplă, dar importantă întrebare pe care oamenii și-o pun atunci când apare nevoia unui consult medical: UNDE și CUI mă pot adresa? Ea va permite fiecărui utilizator să localizeze rapid specialistul aflat cel mai aproape de el.
Programarea la o consultație la un medic pneumolog
Aplicația Navigator va deveni operațională într-o a doua etapă, după ce Harta Pneumologilor va fi completată. Prin intermediul acestei aplicații, pacienții se vor putea programa la o consultație la un medic pneumolog înscris în platformă, apelând call center-ul pus la dispoziție, prin numărul de telefon 021.9904, în zilele lucrătoare, în intervalul orar 9-18. Operatorul va prelua apelul și, în funcție de opțiunile exprimate de pacient (medic, județ, localitate), va efectua programarea consultației de specialitate la medicul indicat, informându-l ulterior cu privire la data programării.
Programările se vor putea face atât în centrele de stat, cât și în cele private. În funcție de relația contractuală pe care o are instituția în care lucrează medicul solicitat, cu Casa de Asigurări de Sănătate, consultația poate fi gratuită (în baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie) sau contra cost (dacă instituția unde lucrează medicul pneumolog nu se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate). Toate aceste detalii vor fi comunicate pacientului de către operator.
Organizația Mondială a Sănătății recunoaște importanța astmului și îl consideră una dintre problemele de sănătate majore la nivel mondial. Chiar dacă astmul nu poate fi vindecat, cele mai temute manifestări ale sale - crizele de astm sau exacerbările - pot fi reduse și prevenite, a declarat Carmen Tudor | PR Specialist, DeciSePoate, a PR & Digital Health company.
Încurajarea dialogului medic-pacient
“Astmul bronșic ascunde încă o multitudine de lucruri greu de înțeles de către pacient. De aici și multiplele întrebări pe care le poartă permanent cu el, pe care adesea se teme să le spună medicului curant. Dialogul acesta este încurajat de Ziua mondială a Astmului în anul 2021. <<Uncovering asthma misconceptions>> este logoul universal al GINA (Global Initiative for Asthma), așadar <<Să descoperim și să explicăm adevărurile neînțelese despre astm>>, deoarece progresele în această boală, atât pe zona de strategie terapeutică, cât și de monitorizare și diagnostic, sunt din ce în ce mai încurajatoare, de la an la an.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, directoarea Școlii SRP.
“Un element deseori neacoperit în relația dintre pacientul cu astm și medic a fost și rămâne comportamentul în pandemia de COVID-19. Aici trebuie, ca prim factor corectiv, de atras atenția că medicația antiastmatică nu trebuie întreruptă, iar corticoterapia se pare că alături de medicația biologică este protectivă în fața riscului de a face forme severe de infecție virală”, a completat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă din cadrul Societății Române de Pneumologie.
