COMISARUL EUROPEAN PENTRU MEDIU ANALIZEAZĂ INFORMAȚIILE PRIVIND URSUL VÂNAT ÎN ROMÂNIA DE PRINȚUL DE LIECHTENSTEIN

Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevicius, a anunțat luni că “analizează” informațiile provenite de la mai multe ONG-uri în legătură cu ursul împușcat în România de către prințul de Liechtenstein, a relatat luni seară politico.eu.

Organizații ecologiste au afirmat săptămâna trecută că prințul Emanuel von und zu Liechtenstein a vizitat România în luna martie și a împușcat mortal un urs brun în vârstă de 17 ani, botezat Arthur, într-o rezervație naturală, sub pretextul deținerii unui permis special de vânare a unui alt urs.

“Serviciile mele analizează acum detaliile acestui caz, pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat luni comisarul european Virginijus Sinkevicius în comisia pentru mediu a Parlamentului European.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, a declarat miercuri că două anchete paralele, una a Gărzii Naționale de Mediu și o alta a Gărzii Forestiere, au fost demarate în cazul ursului ucis în Covasna. AGERPRES

HACKERII CARE AU FURAT BANI DIN CONTURILE UNOR ARTIȘTI, TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

DIICOT a trimis în judecată șase inculpați, acuzați că au spart adresele de e-mail ale unor vedete din România și le-au clonat cartelele SIM ale telefoanelor mobile, după care le-au furau identitatea și au reușit să scoată bani din conturile lor bancare.

De asemenea, hackerii au intrat pe conturile de socializare ale vedetelor și au cerut bani de la prietenii acestora. În plus, au solicitat în numele victimelor obținerea unor credite de la bănci și de la instituții financiare nebancare.

Printre victime s-au aflat Gabriel Dorobanțu, actorul Adrian Nartea, cunoscut din serialul “Vlad”, dar și cântărețul de manele Jean de la Craiova.

În luna februarie, Gabriel Dorobanțu a fost audiat la DIICOT în calitate de parte vătămată.

“Am constatat că de pe card lipseau bani, am făcut o negație către bancă și banca mi-a restituit banii. Nu era o sumă foarte mare, dar erau banii mei. Prima atenționare a fost în momentul în care am primit un telefon și mi s-a transmis că am făcut o comandă de telefon foarte scump și eu am negat lucrul ăsta și a trebuit să insist și să spun că nu e comanda mea și m-a mirat lucrul ăsta”, spunea atunci cântărețul.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, cei șase inculpați sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, alterarea integrității datelor informatice, participație improprie la săvârșirea infracțiunii de alterare a integrității datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, înșelăciune, complicitate la înșelăciune, fraudă informatică, complicitate la fraudă informatică, fals informatic și fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, începând cu luna decembrie 2019, liderul acestei grupări, cu ajutorul celorlalți membri, folosindu-se de datele de identitate ale victimelor, a făcut demersuri în vederea înlocuirii cartelelor SIM ale acestora, preluând astfel controlul asupra numerelor de telefon. Inculpatul a vizat în special persoane publice și artiști care foloseau numere de telefon alocate de către o anumită companie de telefonie mobilă.

Având control asupra numerelor de telefon, inculpatul a reușit să acceseze conturile de e-mail ale persoanelor vătămate de pe anumite platforme, profitând de sistemul autentificării în doi pași (TWO - STEP authentification), care presupune transmiterea unui cod pe numărul de telefon care este sincronizat cu contul de e-mail, permițând astfel schimbarea parolei de acces și restricționarea accesului persoanei vătămate la cont. De asemenea, inculpatul a setat metoda de autentificare “Account Key”, care permite accesarea contului de e-mail, prin primirea unei notificări pe telefonul mobil, fără a mai fi necesară introducerea parolei de acces.

Obținând controlul asupra adreselor de e-mail ale victimelor, liderul grupării a avut acces la informații personale și financiare, respectiv fotocopii ale actelor de identitate, documente de înființare ale societăților comerciale, facturi de la utilități, extrase de cont, conturi de utilizator din diferite aplicații de cumpărături sau de internet banking și la alte informații referitoare la viața privată a victimelor.

De asemenea, având control asupra numerelor de telefon și asupra conturilor de e-mail, inculpatul a accesat ilegal conturile de utilizator ale persoanelor vătămate de pe o platformă de socializare, după care a restricționat accesul la acestea prin modificarea parolelor și a solicitat prietenilor acestora ajutor financiar, folosind diferite pretexte, sumele de bani urmând a fi virate în conturi deschise într-o aplicație mobilă, dar și în conturi bancare.

Totodată, inculpatul a solicitat în numele victimelor obținerea unor credite de la bănci și de la instituții financiare nebancare.

De asemenea, folosind datele personale ale victimelor, liderul a obținut accesul la conturile de internet banking ale părților vătămate și a transferat diferite sume de bani către conturile celorlalți membri ai grupului infracțional.

Dosarul se va judeca la Tribunalul București. AGERPRES

ATAC ÎNTR-O ȘCOALĂ DIN RUSIA: VLADIMIR PUTIN ORDONĂ REVIZUIREA REGULILOR CE AUTORIZEAZĂ PORTUL DE ARME

“Președintele a ordonat să fie elaborat, de urgență, un nou cadru privind tipul de arme autorizat pentru circulație în rândul populației civile, ținând cont de tipul de armă folosit în atacul din Kazan, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Un tânăr de 19 ani, arestat ca fiind autor al atacului avea “o armă înregistrată oficial pe numele lui”, după cum a declarat președintele Republicii autonome Tatarstan din cadrul Federației Ruse, Rustam Minnihanov.

Președintele rus a exprimat profunde condoleanțe rudelor copiilor uciși în timpul atacului din orașul Kazan și le-a urat “însănătoșire grabnică” celor răniți. Potrivit Comitetului Antiterorist al Rusiei, atacul a fost întreprins de o singură persoană. La ora locală 09:30, atacatorul înarmat a deschis focul în gimnaziul nr.175 din Kazan, iar în urma atacului au murit 8 persoane, majoritatea copii, iar alte 21 au fost rănite. De asemenea, la spital au fost internați 18 copii, dintre care 6 în stare foarte gravă.

Potrivit unor informații pe surse difuzate de agenția TASS, în atac ar fi fost ucise 11 persoane, dintre care 9 copii. De asemenea, 32 ar fi fost rănite și transportate la spital. “Atacatorul a acționat de unul singur, informațiile despre doi atacatori nu corespund realității”, se spune într-un comunicat al biroului său de presă.

Autoritățile Republicii autonome Tatarstan au declarat data de 12 mai zi de doliu. AGERPRES

CONTROALE LA CELE 3.100 DE UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ȘI LA TOȚI SALUBRIȘTII

“Rezultatele controalelor din 2020, care au dus la niște constatări defavorabile din punctul nostru de vedere, au avut printre nenumăratele neconformități și următoarele: abandonările de deșeuri pe care toată lumea le cunoaște, precum lipsa contractelor de salubritate, lipsa asigurării colectării separate, lipsa cetățenilor de a încheia contracte de salubritate și, nu în ultimul rând, disfuncționalități privind predarea deșeurilor pentru tratare și transportul lor direct la eliminare prin depozitare. Sancțiunile au fost la nivelul de 6,5 milioane de lei și numai pentru primării și salubriști. În anul 2021 se va face un nou control, începând cu 1 iunie, la toate cele 3.100 de UAT-uri, la toți salubriștii care intră în aceste sisteme, inclusiv la sortatori, tratatori și eliminatorii finali. Tot anul acesta, Garda de Mediu și-a propus verificarea colectatorilor și tratatorilor pentru deșeurile din ambalaje, respectiv deșeurile din echipamente electrice și electronice. Această tematică o vom face împreună cu Ministerul Mediului și vom avea o consultare cu OIREP-iștii pentru ca să acoperim toate vulnerabilitățile”, a afirmat David.

Garda de Mediu, ca instrumente, în afară de a aplica sancțiuni, impune și măsuri pentru toți acești operatori din lanțul de trasabilitate prin identificarea disfuncționalităților și măsuri pentru reglementarea lor”, a menționat Marian David.

RUSIA NU ȘI-A RETRAS ECHIPAMENTUL MILITAR DIN APROPIEREA FRONTIEREI CU UCRAINA

Rusia nu și-a retras echipamentul militar din apropierea frontierei cu Ucraina, după ce a anunțat, luna trecută, retragerea trupelor sale din zonă, a declarat, luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

Întrebat despre probabilitatea unei invazii ruse de amploare, șeful statului ucrainean a menționat că, pentru moment, aceasta nu există, dar a precizat că “nimeni nu poate garanta nimic'“.

La 6 mai, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a apreciat că prezența trupelor rusești la granița cu Ucraina rămâne semnificativă, conform evaluărilor SUA și ale NATO. “Prin urmare, NATO trebuie să rămână vigilentă și să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”, a subliniat Stoltenberg.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23 aprilie, după exerciții militare desfășurate în Crimeea, anexată, că atunci începuse retragerea la bazele lor permanente a trupelor și echipamentelor comasate la granița cu Ucraina și în Crimeea într-o desfășurare masivă de forțe care a provocat, la Kiev și în Occident, temeri privind riscul unui conflict armat. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, dădea data de 1 mai ca termen pentru încheierea retragerii.

Pe de altă parte, Zelenski a recunoscut că așteaptă un “semnal puternic” de la summitul NATO din luna iunie, organizat la Bruxelles.

Lasă un comentariu