Dr. Elie Miron Cristea (1868-1939), primul Patriarh al BisericIi Ortodoxe Române, s-a născut în Toplița, județul Harghita, și a murit în Franța, la Cannes. A fost înmormântat în catedrala patriarhală din București. A făcut Gimnaziul săsesc din Bistrița, începând cu anul 1879, apoi Gimnaziul grăniceresc din Năsăud, Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, unde obține doctoratul cu o teză despre Viața și opera lui Mihai Eminescu, tipărită în limba maghiară, în anul 1895. Deține, la început, diferite funcții: director la Școala confesională românească din Orăștie, secretar la arhiepiscopia Sibiului (1895-1902), consilier la Arhiepiscopia Sibiului. După anul 1900, este hirotonit diacon necăsătorit, arhidiacon, călugărit la mănăstirea Hodoș Bodrog, ieromonah, protosinghel. Tot acum este numit redactor la “Telegraful Român”, iar în 1905 ajunge președinte al Despărțământului Sibiu al Astrei. În anul 1909, este ales episcop al Caransebeșului, calitate în care a apărat școlile confesionale românești, din Banat, în fața încercărilor guvernului de la Budapesta de a le desființa. Este participant la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918, și membru al delegației românilor transilvăneni care a prezentat actul Unirii la București. Este ales membru de onoare al Academiei Române în 1919. La 18 decembrie 1919, a fost ales Mitropolit primat al României întregite, iar în ziua următoare, învestit și înscăunat. În anul 1925, 4 februarie, devine primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Pe plan politic, a făcut parte din Regență (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și a fost prim-ministru (10 februarie 1938-1939). În lunga sa misiune ierarhică, a definitivat unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii Românești unificate: unificarea bisericească a tuturor ortodocșilor, în baza principiilor Statutului Șagunian, care a dat laicilor un rol sporit în administrarea chestiunilor bisericești; a înființat “Institutul Biblic”, care continuă să ființeze și astăzi, cu editură și tipografie. Patriarhul Miron Cristea a sprijinit, de asemenea, înființarea unor eparhii noi, între care Episcopia Armatei, cu sediul la Alba Iulia, precum și în Basarabia (la Bălți și Ismail), și a reînființat vechile centre episcopale de la Tomis (Constanța), Oradea Mare și Cluj, alegând pentru ele episcopi. Revigorează revista Biserica Ortodoxă Română și înființează, la București, publicația eparhială “Apostolul”. A susținut intensificarea învățământului religios în școlile secundare, iar în privința clerului, încă puțin numeros în raport cu cerințele timpului, a reînființat seminarii și a pus baza altora noi. A sprijinit activitatea filantropică, prin crearea Fondului Milelor, ajutorarea tinerilor teologi la studii în străinătate și a contribuit la strângerea legăturilor BOR cu celelalte Biserici Ortodoxe surori. Trimite și însoțește delegații la conferințe inter-ortodoxe, la Muntele Athos, la diferite Mișcări Ecumenice, călătorește în Orient, USA, Canada și în multe alte părți ale lumii. Patriarhul Miron Cristea a prezidat, la 19 februarie 1929, ședința la reședința patriarhală la care a participat o comisie de experți care a analizat cele 12 locuri propuse pentru amplasarea noii Catedrale Patriarhale. Până la urmă, a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, în piața Mihai Bibescu. În anul 2010, Banca Națională a României a decis să bată o serie numismatică de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, una dintre ele urmând să-l înfățișeze pe Patriarhul Miron Cristea.
P.S. Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai mare poet român, “Poetul nepereche”: “Ca un fel de refugiu, de multele inconveniente ale vieții, Dumnezeu, în înalta Sa bunăvoință, a dat omului râsul, cu toată scara, de la zâmbetul ironic până la clocotirea homerică”.
• “Nu vă vindeți pământul străinilor, că va veni o vreme în care țara va fi a celui care deține, ca proprietar, pământul”. (Patriarhul României, dr. Miron Cristea, Înalt Regent - Editura Napoca Star, autor Rusu Abrudeanu).
