IERTAREA, MILOSTENIA ȘI...DEȘTEPTAREA

Distribuie pe:

* “Nu fiți părtași la faptele cele fără de roadă ale întunerecului, ci mai degrabă osândiți-le pe față, căci cele ce se fac în ascuns, rușine este a le și grăi. Tot ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru aceea zice: “Deșteaptă-te cel ce dormi și te scoală din morți (păcate) și te va lumina Hristos”. Acum sunteți în lumina lui Hristos, umblați ca fii ai luminii, pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate și adevăr”.

***

* “Să vă îmbrăcați în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate și în sfințenia adevărului. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare. Mâniați-vă și greșiți; soarele să nu apună peste mânia voastră. Nici nu dați loc diavolului. Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se sârguiască lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea și celui ce are nevoie. Din gura voastră să nu iasă niciun cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuință, ca să dea har și celor ce-l ascultă. Orice amărăciune și supărare, și mânie, și izbucnire, și defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate. Ci fiți buni între voi și milostivi, iertând unul altuia, precum și Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos”.

***

* “Îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului, în ziua cea rea, și toate biruindu-le, să rămâneți în picioare. Căci lupta noastră nu este împotriva trupului și a sângelui, ci împotriva începătorilor, împotriva stăpânilor, împotriva stăpânitorilor, împotriva întunerecului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduhuri. Să aveți mijlocul vostru încins cu platoșa dreptății. Încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru primirea Evangheliei păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” - (Epistola către Efeseni cap. 4-6).

EPISTOLA CĂTRE EFESENI este una din cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel, fiind una din cele 4 epistole scrise în închisoare (celelalte fiind Filipeni, Coloseni și Filimon). Prima parte a epistolei se referă la Hristos, în general, la mântuirea prin har, prin credință și nu (doar) prin fapte, “ca să nu se laude nimeni”. Apostolul Pavel îndeamnă mai departe la maturizarea spirituală, care ne îndepărtează de vechea nestatornicie copilărească, dependentă de orice învățătură întâmplătoare sau vicleană. El susține înoirea după chipul lui Dumnezeu, care înseamnă renunțarea la păcate. Epistola continuă cu unele sfaturi adresate de Apostolul Pavel către neveste și bărbați, copii și părinți, robi și stăpânii acestora. Ea se încheie cu unele sfaturi adresate creștinilor, de a folosi virtuțile ca “arme” spirituale, laolaltă cu rugăciunea, în lupta nevăzută cu duhurile întunecate ale celui rău. Despre originea acestei epistole și a autorului ei, fac amintire Clement Alexandrinul (200 d.Hr), Origen (250 d. Hr.), Sf. Iustin Martirul. Epistola este adresată creștinilor din jurul Bisericii din Efes, dar și Bisericilor din Asia Mică. Ea a fost scrisă în perioada 61-63, pe când era în închisoare la Roma, și a fost dusă de Tihic, acela care a dus și Epistola către Coloseni. Apostolul Pavel le spune apostolilor să se poarte cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-se unii pe alții în dragoste și să caute să păstreze unirea duhului, prin legătura păcii”.

P.S. DIMITRIE BOLINTINEANU (1819-1872), poet, diplomat, om politic, participant la Revoluția de la 1848: “Dumnezeu e viață. Ce Dumnezeu a legat, omul nu mai poate dezlega”.

Lasă un comentariu