Vremelnicii guvernanți ai României democrate, țară integrată de Uniunea Europeană în calitate de piață de desfacere și furnizor de forță de muncă calificată și necalificată, au promis marea cu sarea pentru atragerea tinerilor români risipiți prin lume. Există chiar și un cadru Legislativ, prin care tinerii fermieri pot beneficia de terenul agricol din scriptele ADS, dacă pun de o afacere în domeniul agricol, în plus, se mai acordă și niște facilități fiscale. Din păcate, prea puțini tineri cred în aceste promisiuni. Odată, terenul din evidențele ADS este împărțit de mult între mahării aflați la putere, iar ce a mai rămas disponibil “este teren în pantă, erodat, cu o vegetație ierboasă de proastă calitate și neagreată nici de iepuri și căprioare. Cât despre bani, documentația necesară accesării fondurilor europene și naționale este atât de stufoasă, încât îți dispare cheful.
Mai există, totuși, tineri hotărâți să-și transpună visele în realitate. Am cunoscut un asemenea tânăr fermier, specializat în legumicultură. Fineas Hărțăgan, în vârstă de 35 de ani, din Grebenișu de Câmpie, absolvent al Facultății de Matematică și Informatică. După o experiență în Spania și Franța, despre care nu a fost dispus să-mi relateze prea mult, s-a întors acasă, unde libertatea de a visa are șanse mai mari de a se materializa în fapte reale decât printre străini.
Pentru început a înființat o exploatație cu solarii pe o suprafață de 15 ha, plus cu 1 ha plasă spațiu protejat. Mai cultivă în câmp 56 ha cu legume, unde produce castraveți, rădăcinoase, ardei gras, ceapă, salată, dovlecei, tomate din soiuri locale. Anul trecut a înființat o cultură cu căpșuni pe 2 hectare.
Conștient că cea mai grea problemă pentru producătorii agricoli din România o reprezintă valorificarea producției, Fineas Hărțăgan s-a asociat cu alți legumicultori din zonă într-un grup de producători, o asociație profilată pe desfacerea producției. Asigură loc de muncă pentru 20 de consăteni și visează la o linie de procesare a legumelor, de pildă cartofi proaspeți, curățați, vidați. A reușit datorită calității produselor să livreze legume proaspete românești în rețeaua supermarketurilor Metro, Profi, Kaufland, iar ce nu reușește să vândă, procesează pentru restaurantele din Târgu-Mureș.
“Lucrez de dimineață până noaptea, îmi place ce fac și mă consider un om realizat. Vreau să accesez și fonduri europene prin AFIR, să mă dezvolt într-un domeniu de actualitate și de viitor. Pornesc de la principiul că omenirea are nevoie de mâncare sănătoasă și proaspătă, iar afacerea în acest domeniu, dacă este gândită bine, nu poate da faliment. Am fost și afară, am văzut ce fac străinii și
m-am întors acasă fiindcă și la noi, în România, cu același efort și aceeași muncă, cu ajutorul lui Dumnezeu, poți reuși în viață mult mai bine decât printre străini. Pe lângă libertatea de a visa, cu puțin curaj, cu multă seriozitate și muncă, și la noi se pot realiza adevărate miracole...”. Mi-a declarat tânărul fermier, în timp ce vizitam solariile, cu mii de fire de rânduri, cu ceapă verde și salată.
Aș fi vrut să discutăm și despre sprijinul acordat de stat unui tânăr fermier, în afară de subvențiile accesate prin APIA, dar matematicianul și informaticianul, devenit legumicultor de profesie, era grăbit. Pentru el, fiecare minut este prețios în această perioadă. Am rămas să revin la o discuție după ce reușește să monteze serele.
Culmea ironiei, într-o țară unde politicienii s-au grăbit să distrugă serele de la Stațiunea de cercetări legumicole Iernut, serele Combinatului de la Mureșeni, solariile de la Acățari și Ungheni etc., un tânăr de 35 de ani visează să pună pe picioare o exploatație legumicolă cu sere și solarii. Bine cel puțin că ne-a rămas libertatea de a visa...!
