Zilele trecute, Casa Memorială “Avram Iancu” din Târgu-Mureș a fost gazda conferinței dedicate lui George Coșbuc, eveniment încadrat în ciclul “Valori culturale românești”. Expunerea a fost susținută de domnul dr. Dorian Marcoci, printr-un material amplu, bine documentat și profesionist elaborat. În prima parte, domnul dr. Dorian Marcoci a prezentat “Țara Năsăudului”, meleagurile pitorești, viața oamenilor, tradițiile și obiceiurile acestei regiuni, în care, după cum ne-a mărturisit, domnia sa a copilărit.
A doua parte a comunicării a fost centrată pe complexa personalitate a omului de cultură George Coșbuc: poet, critic literar, publicist și traducător (cunoscător a limbilor străine: latină, greacă, germană, sanscrită și italiană).
Născut în satul Hordou, la 20 septembrie 1866, George Coșbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului Avacum, din Telciu. Copilăria și-a petrecut-o în tărâmul mitic al lumii rurale, în tovărășia basmelor, doinelor și baladelor. A început studiile primare în toamna anului 1871, la școala confesională greco-catolică din Hordou, urmând din anul 1873 cursurile școlii triviale din Telciu, iar din anul 1875 fiind elev al Școlii Normale din Năsăud. Studiile secundare le-a urmat la Gimnaziul fundațional greco-catolic din Năsăud, din această perioadă datează primele contacte cu operele literaturii române și universale, dar și primele încercări literare ale lui Coșbuc. A activat în Societatea de lectură “Virtus Romana Rediviva” a gimnaziului năsăudean, mai întâi ca membru extraordinar, iar în anul 1883 devine președintele acestei societăți. Primele poezii le-a publicat în revista “Muza someșeană” (sub pseudonimul C. Boșcu), iar la ședințele societății citește primele traduceri. După promovarea examenului de bacalaureat, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din cadrul Universității “Francisc Iosif” din Cluj, unde a frecventat cursurile de istoria vechilor greci, cele de traducere și interpretare din scrieri alese, din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români din universitatea clujeană și începe colaborarea la gazeta Tribuna din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Dragostea pentru folclorul românesc, pasiunea pentru cărțile vechi, dar mai ales contactul cu literatura latină și cu principalele opere ale literaturii europene i-au marcat destinul creator. În anul 1889, Coșbuc devine membru al societății “Junimea” condusă de Titu Maiorescu, publicând în revista “Convorbiri literare”, fără însă a rupe relația cu revist “Tribuna”. În anul 1915, fiul său, Alexandru, își pierde viața într-un accident de automobil, lovitura acestui tragic eveniment fiind greu suportată de către Coșbuc. În anul 1916, George Coșbuc este ales membru titular al Academiei române.
Vasta activitate literară a lui George Coșbuc se remarcă prin volumele de versuri “Blestem de mamă” (1985), “Pe pământul turcului” (1885), “Fata craiului din cetini” (1886), “Draga mamei” (1886), “Fulger” (1887), “Balade și idile” (1893), “Fire de tort” (1896) și multe altele. Activitatea de traducător a reprezentat pentru Coșbuc o permanentă preocupare, dobândită încă din perioada studiilor gimnaziale când, la numai 15 ani, a tradus o versiune din Odiseea, pentru care societatea “Virtus Romana Rediviva” i-a acordat un premiu literar. Efortul depus pentru traducerea Eneidei lui Vergiliu, a fost încununat cu premiul “Năsturel-Herescu” al Academiei Române. Apogeul activității de traducător a lui Coșbuc l-a constituit traducerea capodoperei lui Dante, “Divina Comedie”. Pentru traducerea acestei capodopere, Coșbuc a învățat singur limba italiană.
La 9 mai 1918, George Coșbuc se stinge din viață, la București. Despărțirea de marele om de cultură a fost consemnată de către Bogdan Duică: “Țara pierde un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru.”
După expunerea domnului dr. Dorian Marcoci, domnul Adrian Moisoiu a citit două dintre cele mai frumoase poezii scrise de George Coșbuc: “Regina Ostrogoților” și “Puntea lui Rumi”, lectura acestora fiind urmată de câteva referințe istorice asupra personajelor și întâmplărilor din cele două poezii.
Evenimentul s-a încheiat cu tradiționala “Clipă de poezie” susținută de poeții dr. Dorian Marcoci și Silviu Rațiu.
